Congresul românilor de pretutindeni, o bătăie de joc

La un moment dat, prin 2007, lui Titus Corlățean (PSD) i-a trecut prin cap că românii din diaspora au nevoie de o lege, de o zi de sărbătoare, de un congres și de un consiliu ca să îi conducă. Cum a ajuns el și politicienii români care au sprijinit legea la concluzia asta, Dumnezeu știe. Legea s-a votat și ignorat. 

Dar să punem lucrurile în context. În 2007, PSD pierdea referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu. Românii din diaspora au stricat apoi, de multe ori, jocurile politice din România.Ultima dată în 2014 când batjocura de la secțiile de vot a condus la pierderea, de către Victor Ponta, a alegerilor pentru funcția de președinte al României. Semnalele arată că deși l-au votat, românii din afara țării i-a întors spatele și președintelui Iohannis.

Clasa politică românească are nevoie de o soluție prin care să controleze diaspora românească. Toate partidele și toți liderii. De la Iohannis la Băsescu. Pentru că diaspora este acel factor imprevizibil care le poate răsturna lor planurile. În plus, este an electoral. Nimeni nu știe dacă se mai alege sau nu. Așa că un post călduț și bugetat, fără legătură cu electoratul, este un vis umed pentru mulți politicieni români, inclusiv pentru deputați din diaspora. 

Congresul românilor de pretutindeni, pe repede înainte

Dă bine, în ultima perioada, să te arăți preocupat de diaspora românească. Președinție, BNR, Parlament, doar Victor Pona lipsește din peisaj. Ultima găselniță: Congresul românilor de pretutindeni.

Pe 5 mai, Parlamentul României a trimis un comunicat de presă în care anunța că marele congres va avea loc pe 24 și 25 iunie. Românii care doreau să participe trebuiau să strângă 500 de semnături și să le trimită în România până pe data de 12 mai. Asta înseamnă mai puțin de șapte zile, lucru absolut imposibil pentru țări ca Statele Unite și Canada unde numai Poșta are nevoie de câteva zile pentru livrarea corespondenței.

Am avut un schimb de emailuri (mai înțepat) cu deputatul Aurelian Mihai, unul dintre responsabilii principali cu organizarea acestui congres. Înainte de a trece mai departe, să precizăm că deputatul românilor din Canada, Mircea Lubanovici, nu ne-a răspuns la email. Asta ca să vă întrebați dacă merită să-l mai votați o dată.

Primul mesaj transmis deputatului român a fost:

„Considerați normal cum este organizat acest congres? Nu vi se pare o mare rușine (să nu-i spun nesimțire) să ne anunțați cu o săptămână înainte că trebuie să strângem 500 de semnături?”

Răspunsul său a fost:

„Între a respecta legea și a avea opinii personale, consider că trebuie să respect legea. Eu respect legea! Dvs.?”

Au urmat mai multe mesaje în care eu întrebam unde scrie în lege că românii trebuie anunțați cu șapte zile înainte și deputatul Aurelian Mihai îmi răspundea cu tot felul de articole din metodologie, care nu aveau legătură cu subiectul.

Discuția s-a oprit brusc când am întrebat:

„și eu vă repet: spuneți-mi articolul de lege sau din metodologie care spune că românii din diaspora trebuie anuntați cu șapte zile înainte. Este o întrebare foarte simplă.”

S-a făcut liniște până când, pe 10 mai, cu două zile înaintea termenului de strîngere și expediere a semnăturilor, deputatul Aurelian Mihai a venit cu alte comunicate de presă în care anunță schimbarea metodologiei. Numărul de semnături a fost redus la 250 iar data limită pînă la care acestea pot fi trimise a fost prelungit la 29 mai. Semnăturile vor fi verificate până pe 5 iunie, invitațiile vor fi trimise până pe 10 iunie iar lista delegațiilor va fi publicată pînă pe 15 iunie.

Un alt deputat, Eugen Tomac, a rugat românii să nu participe la această mascaradă pentru că actualul Parlament nu are legitimitate. Același deputat organiza, în ianuarie 2016, „Conferinţa Românilor de Pretutindeni”. De unul singur. Asta ca să vorbim de legitimitate.

Un congres ilegal?

Metodologia inițială conținea la art. 5.1 următoarea formulare:

„Delegaţii la prima ediţie a Congresului pot fi toţi cei care fac parte din categoria românilor de pretutindeni în sensul prevăzut de Legea nr. 299/2007, republicată, și care transmit Secretariatului tehnic al Congresului, până la o dată stabilită de comun acord, sub semnătură proprie, următoarea documentaţie.”

Ori vedem că data de transmitere a documentelor a fost stabilită unilateral de Secretariatul Tehnic, fără acordul delegaților. Nu știu dacă metodologia va fi ajustată în consecință. Tot metodologia stipula ca lista delegațiilor va fi publicată cu cel puțin șase săptămâni înainte. Noul comunicat spune că ea va fi publicată cu doar nouă zile înainte.

Și de ce e important acest congres?

Ce-i cu toată nebunia și de ce e important pentru comunitatea românească din Montreal?

Pentru că acest congres va alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, organ cu caracter de reprezentare. Acestă nou creată instituție va avea sediu alocat de statul român, buget și va vorbi în numele nostru. Ea va sfătui guvernul, conform legii 299/2007, asupra legilor care trebuie adoptate pentru românii din diaspora, sau programelor care trebuie oferite acestora.

Practic, cu un congres organizat pe genunchi și cu o reprezentativitate sub zero, politrucii vor juca rolul avocaților pentru noi, românii plecați afară. Ei vor ști mai bine ca noi de ce avem nevoie și când. E lupta pe care sistemul o dă pentru a acapara singurul lucru care până acum i-a scăpat controlului: românii din diaspora. Nu văd de ce ne-am lăsa controlați.

Iar actualii deputați de diaspora, părtași la această mizerie, nu mai merita voturile noastre la următoarele alegeri. E timpul pentru o schimbare.

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articole similare