Masina de vot a Americii

Citește și

Farmecul democratiei americane este greu de egalat de multe societati cu traditia reprezentativitatii. La fiecare patru ani, tensiunea electorala a celui mai puternic lider mondial arata ca votul fiecarui John sau Jerry conteaza enorm. Este momentul in care presedintele in functie si contra-candidatul sau se inclina umil in fata masinii de vot. Sentimentul de participare la febra marilor afaceri ale lumii este cel mai bun «combustibil» pentru electoratul Americii; este «benzina» care a pus in miscare la 2 noiembrie peste 70% dintre cetatenii Statelor Unite pentru a decide: Bush sau Kerry.
Cand rezultatele au fost evidente si George W. Bush a fost reales, multe voci din presa americana – dar in mod special de pe continent – au inceput sa construiasca noi si noi teorii. Alaturi de cele mai vechi despre prostia si suficienta lui Bush si-au facut loc altele despre calitatea celor care l-au votat. «Niste taranoi», aveau sa clasifice unele ziare europene. Peste jumatate din alegatorii americani sunt catalogati cu seninatate drept «rednecks». Iata insa ca rezultatele votului demonstreaza, o data in plus, cum farmecul democratiei americane nu se dezminte: un sondaj recent arata nu numai ca 45% dintre votantii lui Bush sunt hispanici si 25% evrei, dar si faptul ca, surpriza mare, 23% dintre homosexualii din SUA au fost de partea lui Bush. Cum e posibil?
Masina de vot a Americii functioneaza perfect. Daca are combustibilul necesar, merge cum doreste soferul. Asta explica de ce peste 59 de milioane de americani l-au preferat pe Bush, fara sa fie niste «taranoi prosti». Orgoliul european a atins asemenea cote incat tot ceea ce nu convine este considerat degradant, imoral sau cumva ilicit. Indiferent de gradul de antipatie pe care l-ar putea acumula George W. Bush din partea statelor lumii, incercarea de a cataloga in corpore poporul american ca fiind un neam de idioti este nu numai grosolana, ci si extrem de ineficienta. Aceste alegeri ilustreaza cat de putin stiu europenii despre confratii lor de peste Atlantic. Americanii au o intuitie a mizelor importante si asta face ca anumite evenimente sa aiba o cota ridicata de imprevizibil. Faptul ca majoritatea statelor lumii sunt anti-Bush nu l-au convins pe americanul de rand sa-si sanctioneze aspru liderul. In Ohio, statul care avea sa decida pana la urma rezultatul alegerilor, oamenii au stat la rand pana tarziu sa voteze. Alegatorii din Florida au fost si ei alerti, stiind cat de important era fiecare vot al lor.
Rezultatele nu vorbesc in cele din urma despre cat de divizata este America sau despre cat de mult il iubesc unii pe Bush, ci despre cat de puternic este sentimentul de participare politica al americanilor si despre cat de importanta este pentru ei securitatea nationala. Fiindca, finalmente, asta a fost singurul argument al liderului in functie. In timp ce Europa liberala post-crestina se scalda in discursuri despre corectitudinea politica, America este cea care a demarat deja ofensiva impotriva terorismului islamic. Este un subiect evident de disputa daca felul in care presedintele Bush a actionat este cel mai bun -probabil ca nu-ar in mare masura alegatorul american a fost sedus de misiunea «luptei impotriva Raului», asa cum a fost ea anuntata de liderul celui mai puternic stat din lume. Votul din 2 noiembrie nu a fost atat un vot pro-Bush cat unul pro-America, o forma de patriotism care scapa multor observatori grabiti sa faca etichetari si sa acorde verdicte.

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Da nij io nu-s prost

Poftim? Mai zi o dată. M-ai făcut prost? Pe cine faci tu, bă, prost? Pe tine. Pe ci…nu, că...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -