Fara absolut nici o contributie romaneasca, desi la Montreal exista o sumedenie de organizatii care se auto-intituleaza «comunitare romanesti» (de altfel, ne permitem a avea serioase indoieli ca vreuna dintre asociatiile romanesti a avut macar cunostinta de ce se intampla), perioada 7-11 februarie a reprezentat «Saptamana solidaritatii cu Romania». Actiunea s-a desfasurat in cateva zeci de scoli din Montréal, fiind pusa in practica de organizatia Mond’Ami, despre care se poate spune ca este specializata in astfel de activitati.
Rezultatul? Pe de o parte, cunoasterea de catre copiii canadieni a Romaniei si a realitatatilor din Romania, prezentate intr-o forma extrem de accesibila, prin prisma colegilor lor de generatie de la poalele Carpatilor. Cu posibilitatea strangerii legaturilor dintre tinerii de pe malul St. Laurent-ului si cei de pe malurile Dambovitei, Oltului, sau Bahluiului… Si nu, in ultimul rand, un ajutor material strans de copiii din scolile canadiene, destinat unei case de copii de langa Bacau (Sf. Maria Barati). Planurile initiale ale organizatorilor vizau suma de 15.000 de dolari, dar inchiderea editiei noastre inaintea bilantului nu ne permite sa va dam, decat eventual in numarul viitor, rezultatul exact al acestei colecte. Mond’Ami nu se afla insa la prima astfel de actiune, cea de anul trecut – in beneficiul Guatemalei – soldandu-se cu un ajutor de 6.000 de dolari adunati din donatiile (mici, de 1-2 dolari, dar multe) facute de elevii canadieni. Printre alte tari care au beneficiat de astfel de actiuni de solidaritate se numara Peru, Chile, Insulele Fidji, anul viitor fiind preconizata o actiune in folosul copiilor din Mali. Romania este prima tara din Europa de est care beneficiaza de acest proiect.
Copilarie fara frontiere…
Ca orice saptamana, si cea a «solidaritatii cu Romania» a inceput luni. Cu anuntarea, prin interfon, in toate unitatile scolare implicate, a programului, cu prezentarea, in standuri speciale, a Romaniei (istoria, geografia, clima, populatia, totul in forme adecvate varstei «beneficiarilor» si prin comparatii cu Canada), precum si cu citirea unei scrisori venite de la o fetita din Romania, Stela, adresata colegilor ei de generatie de peste Atlantic.
Zilele urmatoare au insemnat pentru copii tot atatea ocazii de a descoperi o alta Romanie decat cea despre care auzisera, poate, parintii lor – cu saracia oamenilor, cu copiii strazii, cu hoti si cersetori peste tot… De aceasta data au aflat de Mihai Eminescu si de poezia lui, au auzit un copil roman cantand (pe banda) «O, brad frumos», au ascultat basme romanesti traduse in franceza. Impresionante sunt si desenele prezentate copiilor (am redat un fragment pe prima pagina si altul aici, mai jos), desene ce contureaza, fara indoiala, o Romanie complexa si interesanta, cu oameni si locuri gravitand intre traditie si modernitate, intre natura si cultura.
Evantaiul bogat de activitati a fost completat cu prezentarea unor expresii uzuale romanesti, grupate intr-un mini-dictionar, cu vizionarea de filme si imagini computerizate cu si despre Romania si cu cateva lectii de muzica si dans popular romanesc. Asta ca sa nu mai amintim de ultima zi, vineri, cand a avut loc chiar si o… degustare de sarmale! Din pacate, asa cum aratam mai sus, inchiderea editiei ziarului ne-a impiedicat sa publicam parerea copiilor canadieni cu privire la specialitatile gastronomice romanesti. Dar nu e timpul pierdut… pentru ca dorim sa aflam si sa va impartasim in detaliu, in numarul viitor, rezultatele actiunii, inclusiv cele financiare.
Un canadian indragostit de Romania
Legitimele intrebari «de ce Romania?» si «de ce Casa de copii Sf. Maria Barati?» au un singur raspuns: Marc Lepage. Un profesor canadian, indragostit pur si simplu de Romania, pe care a vizitat-o prima oara in 1999, cu un grup de sase studenti ce s-au oferit sa ajute voluntar la sprijinirea casei de copii sus-amintite. Aceasta a fost infiintata in 1997, in apropierea municipiului Bacau, cu sprijinul unei biserici germane, si se afla intr-o situatie precara financiar, inclusiv din cauza supraaglomerarii (peste 70 de copii, cu varste cuprinse intre 4 si 17 ani, in loc de maximum 50, cat era prevazut initial).
Aflat la prima lui vizita in Romania, profesorul Marc Lepage a fost «victima» unei fulgeratoare «dragoste la prima vedere», care nu s-a sfarsit nici azi. Dimpotriva, din 1999 Marc Lepage a fost de 13 ori in Romania; el ne explica (in limba romana!!!) ca a stat o data un an intreg acolo si ca merge, de obicei, pentru cel putin o luna iarna si doua luni vara. «Iubesc foarte mult Romania si sufar cand vad ca, in cea mai mare parte a cazurilor, ea este prezentata in presa doar cu aspecte negative. Am incercat, prin initiativa de organizare a saptamanii de solidaritate cu Romania, sa prezint si o alta fata a acestei tari atat de frumoase si a oamenilor ei, atat de ospitalieri», spune Marc Lepage. El este, de altfel, autor a numeroase conferinte despre Romania, pe care le sustine pe tot parcursul anului, nu doar in saptamana la care ne-am referit aici si le ilustreaza cu materialul vizual pe care l-a adunat pe parcursul numeroaselor sale vizite la poalele Carpatilor.
