Biblioteca fara prezent

Citește și

Adrian Ardelean
Absolvent de geologie (Cluj, 1987), Adrian Ardelean a "tradat" in '94 stiinta pamantului pentru "dragostea vietii sale", jurnalistica. Are la activ 19 ani de presa de toate felurile (ziar, TV, radio, presa de agentie) impartiti intre Romania si Canada. Iubeste de numa'-numa' ceea ce face. De altfel, el defineste ziaristul astfel: "dintr-o cladire in flacari, toata lumea fuge, cu exceptia pompierului si ziaristului. Ei alearga inauntru, sa isi faca meseria. Pompierul are uniforma de protectie, ziaristul nu". Dupa atata presa, are multi fani, putini bani, dusmani cat un oras mare si prieteni cat o scara de bloc. Iubeste cu pasiune Clujul, folclorul romanesc si fotbalul englezesc.

Paradoxal, cea mai veche biblioteca romaneasca se poate lauda cu peste 30 de ani de «trecut» (dateaza din 1974), spera la un viitor pe masura, dar… nu are prezent! Peste 5.000 de volume se afla momentan (si nu se stie pana cand) in cutii de carton, depozitate intr-o incapere din garajul imobilului in care isi are sediul proprietarul ei… Ce s-a intamplat de fapt? Nimic foarte spectaculos sau iesit din comun, o simpla mutare a acestui proprietar (Federatia Asociatiilor Romanesti din Canada, sau, pe scurt, FAR). Noul sediu nu mai a mai permis repunerea in functiune a bibliotecii, din lipsa efectiva a spatiului necesar rafturilor cu carti si a unei incaperi in care sa functioneze biblioteca.
In aceste conditii, Basile Gliga, presedintele FAR, a depozitat cartile, asa cum am aratat mai sus, in cutii de carton, si a dat «sfoara in tara» despre dorinta sa de a dona biblioteca unei organizatii romanesti laice sau religioase, care sa o utilizeze asa cum ii este menirea… Din pacate, singura varianta care a aparut «la orizont», aceea a preluarii bibliotecii de catre parohia ortodoxa romana Sf. Nicolae, a cazut, fiindca biserica in care isi desfasura aceasta parohie activitatea (inchiriind spatiul) a fost cumparata de reprezentantii unui alt cult religios, facand astfel imposibila amplasarea aici a bibliotecii romanesti.
Astfel, cartile raman deocamdata in intunericul cutiilor de carton din depozitul FAR, iar utilizatorii bibliotecii asteapta o solutie care sa le redeschida calea catre lectura in limba materna…
Revenind insa la «inceputurile» bibliotecii, sa spunem ca «locatia» ei initiala a fost acasa la dr. Jean Taranu, primul presedinte al FAR. Ea a devenit un important izvor de lectura in limba materna in 1989, odata cu inceperea activitatii scolii Mihai Eminescu, de sub egida federatiei. Incet-incet, romanii din Montréal afla de existenta bibliotecii, iar numarul cititorilor aflati in evidentele acesteia incepe sa creasca. La aceasta ora, sunt inregistrati peste 700 de utilizatori ai bibliotecii, cu precizarea ca nu toti sunt «activi».
Fondul de carte a fost constituit prin donatii de la persoane fizice (in cea mai mare parte) sau institutii; ultima donatie a venit chiar anul trecut (aproape 200 de volume de informa-tica, din partea vaduvei unui roman care fusese pasionat de acest domeniu). Cele peste 5.000 de volume, majoritatea in limba romana, acopera atat domenii ale literaturii (poezie, literatura clasica, anticipatie etc), cat si lucrari de specialitate (dictionare, volume stiintifice etc). Basile Gliga, presedintele FAR, nu renunta la speranta ca va gasi cat de curand un «primitor» care sa redea functionalitatea bibliotecii.

- Publicitate -

- Publicitate -

- Publicitate -

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Rusia susține că nu vrea să recreeze URSS

Rusia nu intenţionează să recreeze Uniunea Sovietică, aşa cum a sugerat marţi subsecretarul de stat al SUA pentru afaceri...
- Publicitate -
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -