Cartile Casei Romane

Citește și

Adrian Ardelean
Absolvent de geologie (Cluj, 1987), Adrian Ardelean a "tradat" in '94 stiinta pamantului pentru "dragostea vietii sale", jurnalistica. Are la activ 19 ani de presa de toate felurile (ziar, TV, radio, presa de agentie) impartiti intre Romania si Canada. Iubeste de numa'-numa' ceea ce face. De altfel, el defineste ziaristul astfel: "dintr-o cladire in flacari, toata lumea fuge, cu exceptia pompierului si ziaristului. Ei alearga inauntru, sa isi faca meseria. Pompierul are uniforma de protectie, ziaristul nu". Dupa atata presa, are multi fani, putini bani, dusmani cat un oras mare si prieteni cat o scara de bloc. Iubeste cu pasiune Clujul, folclorul romanesc si fotbalul englezesc.

Cu o vechime de aproximativ doua decenii, biblioteca din incinta Casei Romane (situata in imediata vecinatate a Bisericii Buna Vestire – 8070, Christophe Colomb) dispune de un fond de carte de circa 18.000 de volume. Dintre acestea, ceva mai putin de o treime sunt volume romanesti, restul fiind literatura engleza si (mai ales) franceza. Grupata extrem de atent pe genuri literare (poezie, proza, teatru, literatura clasica, literatura pentru copii, etc), biblioteca dispune de un sistem de fisare – inventariere a cartilor bine pus la punct, ceea ce vine, fara indoiala, in sprijinul celor doi bibliotecari voluntari care o deservesc (Maria Oana si Alexandru Nitescu). Fondul de carte provine exclusiv din donatii, marea majoritate de la persoane fizice, dar exista si cateva institutii care au ajutat la dotarea bibliotecii (o scoala din Montréal, Consulatul General al Romaniei etc).
Nu lipsesc din rafturile bibliotecii, ca sa dam cateva exemple, scrieri de Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ion Luca Caragiale, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Nicolae Labis, Eugen Ionesco. De asemenea, pot fi gasite aici colectii de ziare romanesti aparute la Montréal, acestea putand fi consultate pe loc, chiar in spatiul destul de generos al bibliotecii. Si, pentru ca este vorba de un spatiu «romanesc», merita amintite picturile, sculpturile, hartile si obiectele de traditie cu care sunt decorate salile bibliotecii.
De remarcat apoi colectia de casete video cu emisiuni romanesti difuzate pe posturile din Montréal, ori cu emisiuni realizate de TVR cu sau despre autori ca Mihai Eminescu, Petre Tutea, Emil Cioran, Mircea Eliade. Aceste casete fac obiectul unor vizionari de grup, ocazionate de intalnirile unor membri ai comunitatii romanesti montrealeze.
Cum se fac imprumuturile? Gratuit. Cititori inscrisi? Cam 200, nu toti «activi»… Din pacate, unii au «uitat» sa mai restituie cartile si s-au mutat intre timp, astfel ca sistemul de fisare a cititorilor, bazat pe tripleta nume – adresa – numar de telefon nu mai este util in a-i depista si a-i trage la raspundere… Cat despre apelul la instanta judecatoreasca, el este mult prea costisitor fata de pretul cartilor nerestituite. Astfel, biblioteca se resemneaza cu paguba…
La un moment dat, povesteste Alexandru Nitescu, s-a lansat ideea taxarii cu cate un dolar a cititorilor, banii rezultati urmand a fi folositi la improspatarea si imbogatirea fondului de carte, dar propunerea a cazut, inclusiv din cauza faptului ca statutul bibliotecii nu permite asa ceva.
Iata si orarul bibliotecii, in caz ca va decideti s-o vizitati:
marti si joi: 11.00-13.00;
duminica : 12.30-13.30.

Ceausescu scoate capul
Asezata intr-un raft din biroul bibliotecarilor de la Casa Romana, o carte mai «speciala» ne-a atras atentia: celebrul «Omagiu», dedicat lui Nicolae Ceausescu… Volumul, de foarte mari dimensiuni, este probabil cunoscut celor care au trait in Romania ultimilor ani ai dictaturii comuniste. In zilele revolutiei din decembrie 1989, cartea era smulsa din rafturile librariilor si arsa in pietele publice. Devenita apoi raritate, ea a ajuns sa fie vanduta la preturi de sute sau chiar mii de dolari americani…

- Publicitate -

Ei bine, un exemplar al acestui «Omagiu» si-a gasit locul pe un raft (nu foarte la vedere) al bibliotecii aflate sub egida bisericii ortodoxe romane Buna Vestire din Montréal… Paradoxul vine din faptul ca aceasta biserica are renumele de «cea mai anticomunista» dintre toate institutiile laice si religioase ale romanilor din Montréal… De altfel, si pe alte rafturi, mai de jos, am gasit vestigii ale «epocii de aur».

- Publicitate -

- Publicitate -

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Rusia susține că nu vrea să recreeze URSS

Rusia nu intenţionează să recreeze Uniunea Sovietică, aşa cum a sugerat marţi subsecretarul de stat al SUA pentru afaceri...
- Publicitate -
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -