Colac si vin pentru martirii moti

Cat o fo’ Horea-mparatu’
Domni pa masa n-o mancatu’
Nici in pat nu s-or culcatu’
Numa’ pa pamant uscatu’…

28 februarie 1785… Horea (Nicula Ursu pe numele lui real), Closca (Ioan Oarga) si Crisan (Georgiu Crisan) sunt trasi pe roata la Alba Iulia, pentru vina de a fi cerut, cu arma in mana, o viata mai buna pentru moti. Cu 220 de ani mai tarziu, si la peste 7.000 de km de tara si poporul pentru care si-au dat viata cei trei martiri, intr-o biserica ortodoxa dintr-un Montréal care nici nu exista pe vremea faptelor lor, numele eroilor este pomenit intr-un parastas, iar in memoria lor se ridica, crestineste, un paos…
Initiativa a apartinut artistei plastice montrealeze de origine romana Ileana Anghel Mester, moata cu radacini ale arborelui genealogic chiar in satul lui Horea («Arada» pe numele initial, astazi «Horea»), si profesorului Paul Dancescu, un cunoscut pasionat de istorie si cultura romaneasca. Ei reprezinta, de altfel, nucleul grupului de la Montréal al Societatii cultural-patriotice Avram Iancu, sub egida careia s-a desfasurat intregul eveniment.
Dupa slujba de pomenire a martirilor moti, in cadrul unui moment de evocare a rascoalei si inabusirii ei, precum si a martiriului capilor revoltei, organizatorii au prezentat cateva aspecte mai putin cunoscute din desfasurarea evenimentelor de acum 220 de ani, precum si ecourile acestor evenimente in presa europeana a vremii.
A fost o binevenita «ora de istorie», gazduita de Catedrala ortodoxa Sf. Ioan Botezatorul, intr-un cadru spiritual cum nu se putea mai potrivit, dupa slujba de pomenire a martirilor moti. Cadrul fost completat, de altfel, de gestul simbolic al impartirii colacilor si traditionalului pahar cu vin. Nu in ultimul rand, merita mentionate portretele lui Horea, Closca si Crisan, realizate in tehnica icoanelor pe sticla de catre Ileana Anghel Mester si expuse pe durata manifestarii.
Cei care au fost prezenti la evocare au avut ocazia sa afle lucruri mai putin stiute despre istoria «colaterala» a rascoalei lui Horea, Closca si Crisan. Cei care au lipsit, vor putea afla din randurile de fata, ca, de exemplu, numele de botez «Horea» a aparut in Romania doar dupa rascoala motilor din 1784 si el isi are izvorul tocmai in porecla cu care este cunoscut conducatorul rascoalei. Porecla care, la randul ei, i s-a tras acestuia de la maiestria cu care stia sa «horeasca» (sa cante) la fluier cantecele motesti…
Un alt detaliu inedit a fost povestea «blestemului» cazut asupra locuitorilor satului Matisesti, de unde erau originari cei care l-au tradat pe Horea. Se spune ca de atunci, din cauza tradarii, fetele si feciorii din Matisesti nu se mai pot casatori in alte sate din Apuseni, pentru ca nu-i mai accepta nimeni. De aceea, ei trebuie sa se casatoreasca fie doar in satul lor, fie mult mai departe, in alte zone decat Apusenii…
Sa mai notam doar ca semnatarul acestor randuri a contribuit si el la pregatirea si desfasurarea evenimentului. Printre altele, in deschiderea evocarii istorice, a interpretat «Doina lui Horea» (melodie din care am ales si motto-ul prezentului material) in fata zecilor de romani care au participat la actiune.

Adrian Ardelean
Adrian Ardelean
Absolvent de geologie (Cluj, 1987), Adrian Ardelean a "tradat" in '94 stiinta pamantului pentru "dragostea vietii sale", jurnalistica. Are la activ 19 ani de presa de toate felurile (ziar, TV, radio, presa de agentie) impartiti intre Romania si Canada. Iubeste de numa'-numa' ceea ce face. De altfel, el defineste ziaristul astfel: "dintr-o cladire in flacari, toata lumea fuge, cu exceptia pompierului si ziaristului. Ei alearga inauntru, sa isi faca meseria. Pompierul are uniforma de protectie, ziaristul nu". Dupa atata presa, are multi fani, putini bani, dusmani cat un oras mare si prieteni cat o scara de bloc. Iubeste cu pasiune Clujul, folclorul romanesc si fotbalul englezesc.

Ultimele articole

Articole similare