Romania «recolonizata»

Citește și

Înca de prin 1992, în România au început sa soseasca cetateni straini inte-resati sa cumpere terenuri agricole, datorita preturilor extrem de mici în comparatie cu cele din UE. Fenomenul a luat amploare în 1996, odata cu schimbarea regimului de la Bucuresti. În prezent, potrivit unor statistici de la finele anului trecut, 15% din terenul agricol al României este proprietatea cetatenilor straini. Cei mai multi dintre ei sunt italieni.
De ce vin italienii în România ne lamureste avocatul Sorin Radu Constantinescu, consultant la Finance&Business Consulting din Bucuresti, firma specializata în consilierea investitorilor straini aflati în România. «Pe de o parte, în Italia – din cauza reliefului – suprafata agricola totala este de doar 2,5 milioane de hectare, compa-rativ cu cele 10 milioane din România, ceea ce determina ca suprafetele pe care le poate detine un fermier italian sa fie între 30 si 50 de hectare. Pe de alta parte, pretul unui hectar de teren agricol variaza acolo, în functie de zona, între 20.000 si 40.000 de euro. Si, nu în ultimul rând, neoficial, am aflat ca statul italian se pare ca sprijina cu cca 300 euro pe hectar achizitionarea de teren în strainatate.»
În general, în România italienii cumpara loturi de la minim 500 ha pâna la o medie de 2.000 ha, în strânsa corelare cu masura 3.1. a Programului SAPARD, care ofera împrumuturi nerambursabile de 50% din valoare pentru achizitionarea de utilaje de catre detinatorii unor terenuri agricole de minim 500 ha.
Cumpararea unor asemenea loturi este posibila datorita preturilor care la noi sunt printre cele mai mici din Europa. Ele variaza în functie de categoria terenului (stabilita dupa clasificarea facuta de Agentia pentru Domeniile Statului, ADS), de la categoria întâi, cernoziom, ca în Insula Mare a Brailei, la categoria a patra, sol nisipos. Variaza de asemenea în functie de relief (colinar sau plan), de gradul de compactare (strainii prefera loturile compacte, ceea ce de fapt este benefic si agriculturii, anulând efectele fragmentarii excesive de dupa 1990), de natura actelor de provenienta (adeverinte si titluri de proprietate, documente cadastrale) si de posibilitatea de a fi irigat. Astfel, daca un hectar de teren colinar, neirigat, de categoria a doua, costa 1.000 de euro, unul plan, irigabil, de categoria întâi, costa în jur de 3.000 de euro. Terenurile situate în jurul oraselor sau la frontiera vestica pot ajunge la 10.000 de euro pe hectar.
Actualmente, investitiile italiene în România sunt concentrate în patru judete din vestul tarii, si anume Timis, Arad, Bihor si Cluj. Din cca 18 mii de firme cu capital italian din România, 12 mii sunt înregistrate în aceste 4 judete. Bunaoara, în Timis, 70 % din terenul agricol apartine italienilor. În Timisoara functioneaza un consulat italian si o camera de comert româno-italiana. De pe aero- porturile din Timisoara, Cluj si Arad zboara curse zilnice spre diverse destinatii din Italia, iar cu masina, o calatorie pâna la frontiera italiana dureaza maxim 10 ore.
Cu toata amploarea constatata, fenomenul de «recolonizare a arcului carpatic» este departe de a fi atins apogeul. Din cauza expansiunii cumparatorilor de terenuri italieni catre sud-estul României, în ultimele luni se constata tendinte de crestere a preturilor pentru terenuri mari, irigabile si compacte în Câmpia Dunarii si Baragan. În prezent, ele variaza între 1.300 si 1.700 euro pe hectar.

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Un nou medicament dă speranțe pacienților cu Alzheimer

Oameni de ştiinţă au salutat rezultatele detaliate ale unui studiu clinic asupra unui nou medicament care confirmă eficacitatea acestuia...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -