Catedrala romanilor din Montréal

Citește și

Simona Plopeanu
Simona Plopeanu
Simona Plopeanu are studii in literatura (Universitatea de Vest, Timisoara) si in jurnalism si "sciences de l'information" (Université de Montréal). Colaboratoare a ziarului Pagini Romanesti din 2004. In prezent, lucreaza ca specialist in informatie ("recherche") in invatamantul universitar din Québec.

Catedrala Sfantul Ioan Botezatorul este, ca vechime, a doua biserica romaneasca din Montréal, dupa Biserica Buna Vestire. Ea a fost infiintata in noiembrie 1973, sub numele de Parohia Ortodoxa Romana Sfantul Ioan Botezatorul si a gazduit, de-a lungul vremii, numeroase evenimente, ceea ce i-a adus, in anul 2003 – cand sarbatorea trei decenii de existenta – titlul de catedrala. Cladirea de pe strada Masson, unde biserica si-a desfasurat activitatea inca de la inceput, a fost cumparata cu banii stransi din donatii, astfel ca in prezent Catedrala Sfantul Ioan Botezatorul este una dintre putinele biserici romanesti din Montréal pentru care spatiul nu mai este o problema. Cu toate acestea, nici ea nu a fost scutita de necazuri: o parte a comunitatii a privit-o mereu cu ochi rai din pricina acoperirii sale canonice de la Patriarhia Romana.
Parintele George Chisca a luat parte din primul an la slujbele organizate la Biserica Sfantul Ioan Botezatorul, iar in 1980 a devenit preotul paroh al acesteia. El este la curent cu toate acuzatiile care i se aduc, insa considera ca «cine slujeste Biserica si pe Dumnezeu nu trebuie sa asculte de vocile politice». «Cei care au ramas aici dupa razboi au sustinut ca Biserica romaneasca a fost vanduta. Insa aceasta nu este adevarat, Biserica si-a pastrat rolul ei. Cei ce il acuza pe Patriarh ca nu s-a martirizat nu-si dau seama de conditiile in care s-a trait acolo», mai spune parintele Chisca.
Parintele este de acord cu faptul ca preotul trebuie sa fie un model pentru credinciosi, insa afirma ca prioritatea, in acele timpuri grele, a fost de a salva Biserica de la nimicire. Ceea ce s-a intamplat in Rusia, Albania, Bulgaria sau Ukraina ne poate da o idee despre soarta Bisericii Ortodoxe Romane, daca reprezentantii acesteia ar fi indraznit sa se impotriveasca pe fata regimului comunist. Aceia care ar fi dorit sa vada «mai mult efort, mai multe sacrificii» au fost dezamagiti, insa Biserica romaneasca s-a salvat si acum este «una dintre cele mai bine organizate Biserici din toata crestinatatea». (Cu titlu de exemplu, parintele Chisca ne spune ca la Iasi, in octombrie, are loc «cel mai mare pelerinaj ortodox din Europa», cu prilejul sarbatoririi Sfintei Cuvioase Paraschiva.)

In mijlocul evenimentelor
Cladita dupa regulile si randuiala de acasa, Biserica Sfantul Ioan Boteza-torul s-a impus, inca din primii ani, prin oganizarea unor acti-vitati importante pentru comunitatea de credinciosi. Astfel, in 1979, ea a fost locul unde a avut loc prima vizita a unui Patriarh roman – pe atunci Iustin Moisescu – pe pamant nord-american. Tot aici au avut loc doua congrese ale Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din America si Canada, iar in 14 iulie 2002, biserica a gazduit hirotonirea si instalarea noului Arhiepiscop, Dr. Nicolae Condrea. Nu au fost evitate nici evenimentele «mondene»: una din cele mai frumoase amintiri este petrecerea organizata in 1976, la care a participat intregul lot de sportivi romani veniti la Olimpiada.
Parintele Chisca se afla la Montréal din 1969, cand a primit o bursa de studii oferita de Consiliul Ecumenic al Bisericilor, de la Geneva. Era pe atunci in anul al III-lea la doctorat si pregatea o teza pe subiecte de morala crestina, pe care nu a mai prezentat-o niciodata. La Montréal si-a reluat studiile la Facultatea de Stiinte Religioase de la Universitatea McGill, dupa care a cerut Patriarhiei aprobarea de a ramane in cadrul Arhiepiscopiei. Nu isi regreta decizia, convins fiind ca oamenii de aici au mare nevoie de a fi ajutati. Sufleteste insa i-a fost greu in toti acesti ani, pentru ca societatea canadiana este orientata spre valorile materiale, iar emigrantii romani isi insusesc si ei, destul de repede, acest model.

- Publicitate -

Multe si goale
«Credinciosii – spune parintele – ar vrea, desigur, sa aiba biserica aproape de ei. Insa e un lucru greu de realizat, pentru ca lacasul unei biserici presupune intretinere, cheltuiala. Atunci cand faci o biserica trebuie sa te gandesti si la viitorul ei». Parintele Chisca nu crede ca inchirierea unor spatii poate fi o solutie pe termen lung, fiindca «aici nu este atmosfera de sfintenie a bisericii care este permanenta, in randuiala». Acestea sunt argumentele prin care parintele isi justifica scepticismul fata de numarul mare de biserici romanesti din Montréal. Exemplul pe care ni-l aduce pentru a-si intari spusele este cel al comunitatii grecesti care, si ea, are vreo zece biserici. «Inainte erau doua, unde veneau multi credinciosi, acum sunt multe si goale. Catedrala Sfantul Gheorghe, unde am slujit eu in primii ani, este pustie. Nu mai au nici macar scoala duminicala.»
Cu toate acestea, parintele nu se poate plange de numarul enoriasilor sai. Catedrala romaneasca geme de lume in fiecare duminica si este vizitata anual de cateva mii de credinciosi. «Cei care au venit in ultimii zece ani sunt mult mai atasati de biserica, spre deosebire de cei veniti acum 20 de ani. Pe acestia din urma i-am sprijinit cat am putut, aveam masa comuna, veneau si ei si ajutau la biserica. Pe urma si-au facut o situatie buna si au uitat de noi.»
Parintele Chisca afirma ca aceasta atitudine se explica prin faptul ca romanii veniti in anii ‘80 voiau sa scape in primul rand de problemele materiale. O explicatie paradoxala, avand in vedere ca este vorba de oameni care au venit in exil, unii riscandu-si chiar viata. Daca acestia s-au departat, dintr-un motiv sau altul, de biserica, tinerii care vin in ultimii ani s-au apropiat tot mai mult. Iar marea multumire a parintelui Chisca e data de botezurile numeroase pe care le oficiaza an de an.
Catedrala Sf. Ioan Botezatorul: 1841 Masson, Montréal

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

François Legault și CAQ, victorie clară în alegerile din Quebec

François Legault și partidul său, Coalition Avenir Québec (CAQ) au câștigat detașat alegerile care au avut loc azi în...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -