Interviu cu Mona Musca, ministru al Culturii si Cultelor din Romania
Pagini Romanesti: Astazi, 13 aprilie, Parlamentul UE a votat Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Ce inseamna lucrul acesta pentru noi?
Mona Musca: Este un moment important. Aceasta inseamna ca, pana la urma, am reusit sa ne facem temele convenite impreuna cu Comisia Europeana si ca temerile parlamentarilor europeni au fost infrante pana la urma de angajamentele noastre ferme. Mai inseamna ca am reusit, in aceste putine luni de guvernare, sa dam semnale clare privind vointa si bunele noastre intentii, in primul rand de a reduce coruptia, iar apoi de a scoate economia neagra si gri la suprafata – mai ales prin reducerea impozitului pe venit si pe profit la cota unica de 16%. Am luat masuri de transpa-renta si de corectitudine in fiecare dintre ministerele care formeaza Guvernul Romaniei. Votul primit astazi este si o rasplata pentru ce s-a facut pana acum, dar si un angajament ca ne vom duce eforturile pana la capat. Ne gandim deja cu bucurie ca, pe data de 25 aprilie, se va semna la Luxembourg Tratatul de aderare. Romania are nevoie de Europa, dar si Europa va avea de castigat de pe urma intrarii tarii noastre in Uniune.
Alegerile anticipate nu sunt solutia cea mai buna
PR: Sunteti la guvernare cu o formatiune politica destul de ostila, Partidul Umanist Roman, iar majoritatea in Parlament este destul de fragila. O solutie la aceasta problema ar fi alegerile anticipate, dar singurul care vorbeste mai hotarat despre asta este presedintele Traian Basescu. Care este pozitia partidului dvs, PNL, in aceasta problema?
Mona Musca: Noi am avut niste tinte foarte precise: votul in Parlamentul European, care s-a facut astazi, si semnarea Tratatului de aderare, care se va face pe 25 aprilie. Acestea au presupus eforturi foarte mari din partea noastra privind strategiile pe care le-am adoptat. Urmeaza sa ne asumam raspunderea parlamentara pe legile proprietatii si sa facem, in sfarsit, dreptate proprietarilor. Este adevarat, foarte tarziu, dupa 15 ani, dar macar acum sa se faca dreptate. A fost multa munca si putin timp de reflectie.
Legat de alegerile anticipate. Sigur, dorinta mare este sa fim la guvernare intr-o formula cat mai restransa, pentru ca si eficienta ar fi alta. Pe de alta parte, cred ca si in formula actuala se pot face lucruri bune, cu conditia sa lucram ca o echipa in interesul Romaniei. Dar de-o fi pace, de-i razboi, bucurosi le-om duce toate. Personal, nu cred ca alegerile sunt solutia cea mai buna atunci cand ai multe de facut; sa o iei din nou de la capat cu campanii electorale si cu tot ceea ce tine de alegeri. Pe de alta parte, alegerile ar putea rezolva situatia politica, cel putin pentru urmatorii 4 ani.
PR: Insist totusi pe problema alegerilor anticipate, fiindca multa lume a vazut ca o mare greseala strategica faptul ca nu s-au facut anticipate la inceputul lui ’97, mergandu-se cu un parlament si un guvern foarte deze-chilibrate, iar rezultatul a fost catastrofal. Nu credeti ca riscam ca in 2008 sa ne trezim la putere cu aceiasi oameni care au dus Romania in pragul falimentului?
Mona Musca: Sunt diferente foarte mari intre ceea ce a fost atunci si ce este acum. Eficienta acestei guvernari se vede deja in aceste 3 luni. Daca e sa vorbesc doar in numele meu, chiar nu-mi este frica de o campanie electorala; imi place ceea ce fac, imi plac oamenii, eu fac politica nu pentru ca urmaresc ceva personal, ci pentru ca pur si simplu imi place sa fac politica si nu mi-e rusine sa marturisesc acest lucru. Repet insa ca o campanie electorala consuma timp, iar timpul nu este prea lung. Orice intarziere este in detrimentul nostru.
Nimeni nu va mai putea sa finateze proiecte «dupa cum vrea muschii lui»
PR: Vorbind de lucruri facute, care ar fi realizarile mai importante ale dvs ca ministru al Culturii?
Mona Musca: In primul rand, am scos finantarea culturii in afara Ministerului Culturii. Nici ministrul Culturii si nici vreunul dintre functionarii Ministerului nu mai are posibilitatea sa finateze «dupa cum vrea muschii lui» vreun program sau proiect cultural. Toate fondurile se intrunesc intr-o institutie publica pe care am creat-o, numita Fondul Cultural National. Proiectele sunt judecate de specialistii din fiecare domeniu, intruniti pe comisii, unde programele sunt prezentate intr-o competitie deschisa. Este vorba aici de o transparenta totala in finantarea culturii, de o competitie si de sanse egale pentru fiecare proiect. Prin aceasta, am dorit sa aratam ca a avea puterea inseamna si a sti sa renunti la ea in favoarea publicului.
Al doilea lucru important pe care l-am facut a fost infiintarea unui centru de cercetari pe politici culturale, pentru ca, la ora actuala, nu stim care este oferta pe piata culturala din Romania, nu stim care este cererea si nu stim daca politicile culturale pe care le punem noi in aplicare au sau nu un efect benefic. Acest centru va avea sarcina de a ne ghida actiunile pentru a face ceea ce este bine si necesar pentru cultura noastra.
Am mai facut un lucru important, si anume reabilitarea domnului Dan Erceanu, directorul Bibliotecii Nationale, care a fost dus de vechiul guvern in catuse la Parchet, sub acuzatia ca a permis scanarea Codex Aureus*. Era vorba in realitate de un contract incheiat de predecesorii d-lui Erceanu, contract care a facut nu rau, ci bine, care a facut Codex Aureus cunoscut in restul lumii, care a lasat in urma sa facsimile pe care acum le putem expune. In realitate, dl. Dan Erceanu a platit scump faptul ca s-a opus cu hotarare ca Guvernul PSD sa se mute in Biblioteca Nationala, iar Biblioteca Nationala, cu cartile si valorile noastre – inclusiv Codex Aureus – sa se mute la Popesti Leordeni, printre carnati, catalbosi si alte asemenea.
PR: Pentru toate bugetele de pana acum, cultura a jucat rolul Cenusaresei. Cum stau lucrurile acum?
Mona Musca: Noi functionam pe bugetul vechi, al Guvernului trecut. Este un buget rusinos pentru cultura romana, de 0,15% din PIB (fara a mai tine cont ca si PIB-ul este mic). Tinta noastra este sa ajungem sa dublam bugetul, la 0,30%. Acest buget mic ne pune foarte multe corsete atunci cand vrem sa sprijinim cultura si ne obliga sa ne concentram atentia spre cateva proiecte mari, nationale. Unul dintre aceste proiecte este intoarcerea copiilor si a tineretului spre carte, spre lectura; cu totii ne-am format nu doar prin educatia primita la scoala, ci si prin cartile pe care le-am citit si care ne-au modelat sistemul de gandire. O alta componenta a acestui proiect va fi finalizarea Bibliotecii Nationale, constructia in sine, iar apoi modernizarea si informatizarea ei, iar a treia componenta o constituie reabilitarea tuturor bibliotecilor din mediul rural si urban, dotarea cu carte si informatizarea lor, precum si legarea in retea cu Biblioteca Nationala, in asa fel incat ele sa devina un centru de iradiere a informatiei in comunitatea mica din care fac parte.
A nu te trada pe tine e garantia ca n-o sa-i tradezi pe altii
PR: Fostul ministru al Culturii, dl. Razvan Theodorescu, este foarte cunoscut la Montréal in urma vizitei la nivel inalt din septembrie 2004, cand domnia sa i-a calificat pe protestatarii din Piata Romaniei drept «lumpeni, pegre si scursuri ale societatii». Unul dintre «lumpeni» este acum in fata dvs si va asigur ca marea majoritate a protestatarilor erau persoane care s-au integrat bine in noua lor societate. Cum comentati dvs acel limbaj deosebit de injurios, daca, bineinteles, doriti sa comentati acest lucru?
Mona Musca: Sigur ca doresc sa comentez si am s-o fac spunandu-va doar un singur lucru: ca aceleasi vorbe le-am auzit si eu aici, in tara, desi eram parlamentar si eram in Comisia de cultura. Pot sa va spun doar atat: in egala masura cu dvs am fost si eu protestatara aici, in Romania, fata de politica PSD si fata de politica d-lui Razvan Theodorescu, despre care eu am spus intotdeauna ca este un om de cultura remarcabil, dar in acelasi timp un administrator al domeniului cultural si un ministru lamentabil. Considerati-ma dintre randurile dvs, ale protestatarilor, atat in ceea ce priveste prestatia politica a fostului guvern, cat si pe aceea de mi-nistru al Culturii a domnului Razvan Theodorescu. Drept urmare, facem parte din aceeasi categorie de lumpeni.
PR: Daca un roman asezat in strainatate v-ar cere sfatul referitor la intoarcerea sa acasa, ce i-ati spune, ce sfat i-ati da?
Mona Musca: Domnule Sava, aici este vorba de o decizie personala. Nu as sfatui niciodata pe nimeni, nici sa plece, nici sa se intoarca. Fiecare ia decizia pe care o crede de cuviinta, in acord cu propria lui persoana. Important este sa nu te tradezi pe tine, sa fii intotdeanua in acord cu propria persoana, ceea ce e o garantie ca nu-i vei trada nici pe altii.
Daca vreti sa va dau argumente in ceea ce priveste convietuirea in interiorul granitelor Romaniei, aici eu sunt foarte subiectiva, fiindca sunt optimista de felul meu, intotdeauna vad partea buna a lucrurilor, sunt convinsa ca Romania va face pasi extraordinar de rapizi, mai ales de acum incolo, si nu pentru ca suntem noi la guvernare, ci pentru ca acesta este drumul pe care s-a inscris Romania. Ea nu poate ramane in urma, merge odata cu restul lumii. Sunt convinsa ca si coruptia se va diminua. Am de asemenea incredere ca birocratia din Romania va deveni eficienta.
Am incredere ca lucrurile se vor schimba si sunt convinsa ca nivelul de trai va fi mai bun incetul cu incetul. In conditiile acestea, sunt bineveniti cei care doresc sa se intoarca in Romania; dar chiar daca raman in tarile unde s-au stabilit, important este sa tinem aproape, sa ne tinem strans legati unii de altii, asa cum reusesc sa faca cetatenii altor tari, sa ne luam in seama cetatenii nostri de dincolo de granite, in asa fel incat ei sa se simta ai nostri chiar daca traiesc departe de tara.
PR: Nu putem incheia interviul nostru fara sa va rog sa comentati situatia celor trei ziaristi romani capturati in Irak…
Mona Musca: Ca sa nu incurc in nici un fel cercetarile, nu vreau sa intru in fondul chestiunii. As vrea insa sa subliniez cateva lucruri. Eu am fost si sunt cunoscuta in Romania ca un aparator fervent al drepturilor jurnalistilor, al drepturilor omului in general, si al libertatii presei in special. Ei bine, eu cred nu numai ca trebuie sa acordam toata libertatea presei, ci sa asiguram toate conditiile pentru ca ziaristii sa-si poata face datoria fata de public si sa-l poata informa. In ceea ce-i priveste pe cei trei jurnalisti, sunt convinsa ca lucrurile vor evoula in asa fel incat ne vom putea bucura de intoarcerea lor.
Ministerul Culturii vrea sa sprijine proiectele romanilor din afara
PR: Cunosc romani in Canada care fac eforturi personale pentru a prezenta aspecte ale Romaniei, fie ca vorbim de folclor, de literatura sau de arta. Pana la urma, prin ceea ce fac, ei aduc servicii imaginii Romaniei in lume. Exista posibilitatea ca acesti oameni sa fie ajutati de Guvernul roman in demersurile lor?
Mona Musca: Categoric da. Ii putem ajuta si prin intermediul Institutului Cultural Roman, si prin intermediul Ministerului Culturii. Dupa cum, in egala masura, ei se pot prezenta cu proiectele lor la Fondul Cultural National, unde pot obtine finantare partiala pentru aceste proiecte. Va dau si un exemplu concret, cel al domnului Haberman, un roman stabilit la Londra in urma cu multi ani si care face parte din Consiliul de administratie al Muzeului Guggenheim din New York. Dansul m-a contactat si mi-a spus urmatorul lucru: ca a umblat prin multe magazine de antichitati din Londra si din alte orase ale lumii unde a gasit foarte multe obiecte de patrimoniu scoase din Romania. Stiti ce a facut acest om? Le-a cumparat, le-a adunat si vrea sa le restituie Romaniei. Cum sa nu ajuti asemenea oameni, cum sa nu te inchini in fata lor si sa spui «chapeau!» Merita toata cinstea noastra si tot sprijinul de care suntem capabili.
Interviu realizat de George Sava
*Codex Aureus este un manuscris bisericesc creat in jurul anului 810 si evaluat astazi la aproximativ 25 de milioane de dolari.
