CRQ – sa cresti intr-un an cat altii in 10…

Citește și

Adrian Ardelean
Adrian Ardelean
Absolvent de geologie (Cluj, 1987), Adrian Ardelean a "tradat" in '94 stiinta pamantului pentru "dragostea vietii sale", jurnalistica. Are la activ 19 ani de presa de toate felurile (ziar, TV, radio, presa de agentie) impartiti intre Romania si Canada. Iubeste de numa'-numa' ceea ce face. De altfel, el defineste ziaristul astfel: "dintr-o cladire in flacari, toata lumea fuge, cu exceptia pompierului si ziaristului. Ei alearga inauntru, sa isi faca meseria. Pompierul are uniforma de protectie, ziaristul nu". Dupa atata presa, are multi fani, putini bani, dusmani cat un oras mare si prieteni cat o scara de bloc. Iubeste cu pasiune Clujul, folclorul romanesc si fotbalul englezesc.

Desi este capitala celei mai mari provincii a Canadei, Ville de Québec nu este o destinatie preferata a imigrantilor romani – comunitatea romaneasca din acest oras numara doar circa 700 de persoane (dupa statisticile din 2001; probabil ca acum numarul lor e ceva mai ridicat). Nici organizatiile romanesti nu abunda, ca in alte orase cana-diene; practic aici exista o singura organizatie laica, numita Comunitatea Romana din Québec (CRQ), infiintata in 2004 si condusa de Luigi Matei.
La doar un an de la infiintare, CRQ are deja aproximativ 120 de membri (cifra impresionanta, daca o raportam la o comunitate de 700 de persoane si daca ne gandim ca, la Montréal, ARC-ul – vechi de peste 50 de ani – are cam tot atatia membri, la o comunitate de 50.000 de oameni). In plus, asociatia are deja la «activ» cateva realizari demne de remarcat. Astfel, in premiera pentru provincie, primaria orasului Québec a semnat un protocol de colaborare cu o comunitate etnica, aceasta fiind tocmai CRQ… Fara a intra in detalii, mai amintim organizarea «Zilelor culturii romanesti», manifestare desfasurata pe parcursul unei saptamani (in octombrie 2004). Nu lipsesc din evantaiul CRQ «intalnirile romanesti» (7 petreceri mari pana acum), scoala romaneasca de pe langa mi-siunea ortodoxa, participarea cu standuri la activitatile interetnice organizate de municipalitate sau de alte organisme din Québec si seria de evenimente «speciale» pentru Ziua Femeii, Ziua copilului, Mos Craciun etc.
O idee remarcabila a liderilor CRQ a fost infiintarea unei adrese de e-mail ([email protected]) prin intermediul careia cei care doresc pot afla in maxi-mum 48 de ore raspuns la intrebari legate de imigratie, integrare, locuri de munca, sistem de invatamant etc. Sa notam si initiativa asteptarii la aeroport si oferirii unei locuinte temporare nou-veni-tilor care solicita acest serviciu, ca si sprijinirea celor cu copii de varsta (pre)scolara, totul fara nici o obligatie financiara din partea imigrantilor…
De asemenea, la propunerea CRQ, s-a infiintat un program de stagii platite (de cate 3 luni) pentru tinerii imigranti, corespunzator profesiei fiecaruia (indiferent de intrarea sau nu in vreun ordin profesional). Apoi, prin colaborare cu Camera de comert, se acorda asistenta la deschiderea unei intreprinderi de catre romani, se furnizeaza imigrantilor liste cu locuri de munca vacante si se faciliteaza integrarea lor profesionala.
In colaborare cu autoritatile, se incearca oferirea de apartamente cu chirii abordabile pentru familiile cu resurse finaciare limitate si cu nevoi speciale. Si inca ceva: organizatia tipareste o publicatie bilingva, cu titlul Reper Romanesc.
Planurile CRQ includ infiintarea unei sectiuni de carte romaneasca la cea mai mare biblioteca a orasului («Gabrielle Roy»), constituirea unei fundatii de binefacere sub egida CRQ, construirea unui centru cultural roman si a unei biserici ortodoxe romane in Québec, sau chiar contributia la elaborarea noului «Plan de imigratie si de integrare a imigrantilor din provincia Québec», impreuna cu Assemblée Nationale du Québec.
Printre proiectele cele mai importante ale asociatiei se afla insa cateva de interes foarte larg. Ca, de exemplu, recunoasterea permisului si experientei auto a romanilor care imigreaza in Quebec, actiune la care s-a lucrat intens, cu ajutorul autoritatilor romanesti si quebecheze. Ar mai fi, de asemenea, demersurile pentru recunoasterea vechimii in munca (cu implicatii privind pensia) sau pentru accesul la asigurari medicale de stat din prima zi a imigrarii in Québec.
In ce priveste finantarea, Luigi Matei precizeaza: «nu percepem cotizatii de la membrii nostri, ci doar donatii, daca cineva vrea sa faca acest lucru. In plus, beneficiem de sponsorizari pe evenimente si proiecte concrete, de oferte de servicii platite ale unor organisme si institutii si de banii proveniti din publicitatea pe site-ul si in revista Reper Romanesc».

Articolul precedent
Articolul următor
- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Un nou medicament dă speranțe pacienților cu Alzheimer

Oameni de ştiinţă au salutat rezultatele detaliate ale unui studiu clinic asupra unui nou medicament care confirmă eficacitatea acestuia...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -