FAR – intre contestare si legitimitate

Citește și

Adrian Ardelean
Adrian Ardelean
Absolvent de geologie (Cluj, 1987), Adrian Ardelean a "tradat" in '94 stiinta pamantului pentru "dragostea vietii sale", jurnalistica. Are la activ 19 ani de presa de toate felurile (ziar, TV, radio, presa de agentie) impartiti intre Romania si Canada. Iubeste de numa'-numa' ceea ce face. De altfel, el defineste ziaristul astfel: "dintr-o cladire in flacari, toata lumea fuge, cu exceptia pompierului si ziaristului. Ei alearga inauntru, sa isi faca meseria. Pompierul are uniforma de protectie, ziaristul nu". Dupa atata presa, are multi fani, putini bani, dusmani cat un oras mare si prieteni cat o scara de bloc. Iubeste cu pasiune Clujul, folclorul romanesc si fotbalul englezesc.

Una dintre cele mai contestate asociatii romanesti din Montréal, Federatia Asociatiilor Romanesti (FAR) din Canada, va fi prezentata in cele ce urmeaza intr-un mod mai deosebit. Respectiv din memoria celui care semneaza prezentul material, pentru ca nici presedintele FAR, Basile Gliga, si nici vicepresedintele, Romel Scorteanu, nu au fost dispusi sa raspunda intrebarilor noastre. Suparati pe ziarul pe care il tineti in mana, ei au ales insa sa se «razbune» pe dumneavoastra, privandu-va de posibilitatea de a fi informati asupra istoricului, realizarilor si proiectelor Federatiei.
Cu toate acestea, pentru ca semnatarul acestui material a fost, o buna bucata de timp, colaborator si chiar angajat al FAR, aveti ocazia sa cititi ceea ce memoria lui a mai pastrat despre aceasta organizatie. Cu scuze pentru ceea ce nu cunoastem, si cu sincera speranta de a nu fi facut greseli in prezentare.
In primul rand, sa spunem de ce si de cine este contestata Federatia. Principalul motiv de controversa este statutul putin mai «altfel» decat al altor organizatii similare, respectiv un statut care permite inscrierea in FAR nu numai a asociatiilor, asa cum indica numele, ci si a companiilor private romanesti, a cabinetelor medicale, a cabinetelor avocatiale, a bisericilor etc. Motivatia liderului Basile Gliga (mai veche, v-am precizat ca actualmente el refuza dialogul cu publicatia noastra) este aceea ca, la momentul preluarii Federatiei de catre domnia sa, in 1999, putinele asociatii care apareau in acte ca fiind membre ale FAR erau, in majoritate, desfiintate in fapt sau/si in drept. Basile Gliga a propus atunci, ca solutie pentru revitalizarea FAR, cooptarea in organizatie si a compa-niilor, idee acceptata (spune el) de ceilalti membri din conducerea FAR. Rezultatul? Actualmente, Federatia are inscrisi 42 de membri, multi dintre acestia fiind (direct sau indirect) firme ale lui Basile Gliga sau ale apropiatilor lui, ceea ce i-a permis un control cvasi-total al activitatii FAR din 1999 si pana acum…
Sa mai spunem cine sunt cei care nu sunt multumiti de ceea ce se intampla la FAR? Pai, in primul rand reprezentantii ARC (Asociatia Romana din Canada), asociatie care a fost fondatoarea FAR, dar care s-a retras ulterior, in semn de protest fata de «acapararea» totala a FAR-ului de catre Basile Gliga. De altfel, reprezentantii ARC au o alta versiune despre acceptarea in FAR a agentilor economici. Ei spun ca acesti agenti economici ar fi urmat sa infiinteze un «Centru de Afaceri Romano-Canadian», care sa intre, ca asociatie non-profit, in cadrul FAR. «Driblingul» lui Basile Gliga a dus insa la inscrierea direct in FAR a agentilor econo-mici, lucru considerat injust de catre ARC, si soldat cu retragerea acestei asociatii din FAR, in anul 2000.
Dincolo de aspectele prezentate mai sus, sa trecem totusi in revista istoricul FAR. Infiintata in 1974, la initiativa ARC, Federatia Asociatiilor Romanesti din Canada s-a dorit a fi o organizatie reprezentativa pentru intreaga comunitate romaneasca din tara frunzei de artar. Ambitie prea mare, se vede – timpul a demonstrat ca FAR nu se poate numi nici macar reprezentanta majoritatii romanilor din provincia Québec, ori din orasul Montréal…
Cu toate acestea, o buna bucata de timp, FAR a fost considerata drept reprezentativa, probabil si datorita denumirii care «impune», si a fost un partener de dialog si actiune al autoritatilor quebecheze. Pana acolo incat provincia Québec a alocat subventii salariale pentru imigrantii nou veniti care lucrau pe o perioada determinata la FAR (ca sa nu o spuna altii, o spun eu insumi: subsemnatul a beneficiat de un astfel de program).
Printre realizarile de seama ale FAR, de-a lungul timpului, se numara editarea ziarului Tribuna noastra (preluat, prin donatie, de la una din firmele lui Basile Gliga) – la inceput cu aparitie lunara, apoi din doua in doua luni, iar acum, de circa o jumatate de an, cu aparitie trimestriala. Si aflat, dupa cum am citit de curand, la capatul carierei sale de publicatie a FAR… Tot in domeniul mass-media, Federatia produce si difuzeaza o emisiune de radio saptamanala de o jumatate de ora, care intr-o anumita perioada a fost difuzata si pe Internet.
In afara acestor activitati, FAR se mai poate lauda cu scoala de limba romana (care a functionat o buna bucata de vreme), cu o biblioteca de carte romaneasca (care acum nu mai e in uz), si cu organizarea, cativa ani la rand, a unor tabere de vara in Romania, pentru copiii romanilor din Montréal (tabere care sunt acum doar amintiri).
Pentru a nu ramane doar cu gustul amar al trecutului necontinuat, sa spunem ca in cadrul FAR exista, totusi, o fractiune care este astazi foarte activa. E vorba de Asociatia Femeilor Romane, organizatie care, sub conducerea benevolei Alice Tofan, este motorul unui mare numar de actiuni care sporesc vizibilitatea comunitatii romanesti la Montréal. Expozitii de arta plastica, participari la o gama larga de festivaluri, organizarea de spectacole, excursii sau actiuni benevole, toate acestea se desfasoara doar pentru ca Alice Tofan nu oboseste niciodata, sau reuseste sa treaca repede peste oboseala unui eveniment pentru a se dedica urmatorului…
Sa mai spunem un lucru, legat de legitimitatea existentei FAR: o (buna) parte dintre cei 42 de membri «pe hartie» ai Federatiei nu (mai) exista in realitate, fiind radiati din re-gistrele economice ale Québecului. In aceasta situatie se afla CAARO, ALEROCAN, TECHNOSERV, ca sa dam doar cateva exemple. Din informatiile noastre, la sfarsitul lunii mai va avea loc adunarea generala de alegere a unei noi conduceri FAR, deoarece Basile Gliga s-a decis sa renunte la partea care i-a mai ramas de executat din actualul mandat. Este interesant de vazut cati (si care) membri FAR vor avea delegati la aceasta adunare ge-nerala, si mai ales daca vor fi prezenti si membrii radiati din registrele comerciale quebecheze. Acum, ca am atras atentia, probabil ca nu vor fi…

Articolul precedentAnunt important
Articolul următorPremiu academic pentru Florian Liber
- Publicitate -
- Publicitate -spot_img

Ultimele articole

Ucraina a depus o cerere de aderare accelerată la NATO

Ucraina va semna o cerere de aderare accelerată la NATO, a anunţat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la câteva...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -