La sfarsitul lunii aprilie, timp de doua zile, Montrealul a gazduit «Prima intalnire anuala a asociatiilor romanesti din Canada», la initiativa laudabila a Asociatiei Romane din Canada (ARC).
Dincolo de aceasta denumire pretentioasa, mai ales daca adaugam si precizarea «intalnire pan-canadiana» (pe care organizatorii au folosit-o pe afise), si dincolo de prezenta mai mult decat restransa a organizatiilor romanesti de pe teritoriul Canadei (doar patru din, probabil, cateva zeci de asociatii), initiativa merita totusi apreciata, iar organizatorii si cei care au onorat invitatia au dreptul la consideratia opiniei publice. Cu o mentiune in plus pentru reprezentantii organizatiilor din Edmonton (Alberta) si New Westminster (British Columbia), veniti de la mii de kilometri departare… La polul opus se afla reprezentantii Federatiei Asociatiilor Romanesti din Canada (FAR), organizatie cu sediul la Montréal, la 3-4 km de locul de desfasurare a reuniunii, care insa au ignorat cu desavarsire invitatia… Intre cele doua extreme amintite, ar fi de mentionat prezenta unei singure asociatii din Toronto, Alianta Romanilor Canadieni – ARC (a nu se confunda cu «ARC»-ul din Montreal), reprezentata de Laurentiu Ionita), sau absenta neasteptata a Comunitatii Romanesti din Québec (CRQ), a carei motivatie a incercat, cu destula ambiguitate, sa ne-o ofere presedintele, Luigi Matei.
Printre punctele «fierbinti» ale reuniunii ar merita mentionate prezenta oficialitatilor romane din cadrul Ambasadei Romaniei la Ottawa si Consulatului General al Romaniei la Montréal, precum si victoria «in extremis» a reprezentantilor presei comunitare romanesti, care au obtinut cu greu, in ultima clipa, dreptul de a asista la toate fazele intalnirii (doua zile), dupa ce initial se anuntase accesul liber doar la conferinta de presa…
La Edmonton, baza sunt… jocurile de noroc!
Prima parte a intalnirii a fost consacrata unui binevenit «schimb de experienta» intre reprezentantii asociatiilor participante, datele prezentate mergand de la istoricul asociatiilor si numarul de membri pana la activitatile organizate si mijloacele de finantare disponibile.
La acest din urma capitol, cea mai originala informatie pare a fi cea adusa de reprezentantul Societatii Romano-Canadiene din Edmonton (Alberta), Dragos Vizitiu. El a aratat ca, in conformitate cu legislatia acestui stat, organizatiile non-profit au ca sursa de finantare… jocurile de noroc! «Ne inscriem pe o lista si, cam o data la un an si jumatate, ne vine randul la o cota parte din beneficiile sistemului legal de jocuri de noroc din Edmonton, cu conditia de a pune la dispozitia acestuia un numar de voluntari pentru cateva zile. Practic, castigam astfel 80 – 85.000 de dolari, bani mai mult decat suficienti pentru nevoile noastre», explica Dragos Vizitiu. El spune ca astfel asociatia pe care o reprezinta, formata din circa 100 de membri, are fonduri suficiente pentru toate obiectivele propuse (intretinerea unui muzeu al asociatiei, acordarea de burse de studii unor tineri din cadrul comunitatii etc).
Romanii din BC au principii… manageriale
Ce s-ar putea invata de la romanii grupati in cadrul Centrului Comunitar Romanesc (CCR) din New Westminster, British Columbia? In primul rand, dupa cum spune Adrian Neagu, vicepresedintele asociatiei, spiritul managerial… El precizeaza ca CCR este organizata pe principii mai mult decat pragmatice, cu un board de 7 persoane, condus de un «manager angajat» (nu neaparat roman!), sistemul copiind, in masura in care legislatia o permite, activitatea unei companii orientate spre «rentabilitate». Ceea ce, tot dupa spusele lui Adrian Neagu, a adus importante realizari aso-ciatiei, in ciuda numarului mic de membri activi, pentru ca un bun manager stie sa conduca activitatea dupa planuri bine definite si sa urmareasca realizarea lor.
Criticata de aproape, apreciata de departe…
O idee privita cu interes de catre cei prezenti a fost cea expusa de ARC din Montréal (gazda intalnirii), care a reusit, in ultima vreme, sa ofere un sprijin proaspetilor imigranti din Romania. Este vorba de inchirierea, prin mijlocirea asociatiei, a unui apartament, pe termen scurt, in care nou venitii sa se instaleze in primele zile ale sederii la Montreal, pana la gasirea unei locuinte. La aceasta se adauga asteptarea la aeroport a noilor imigranti care au nevoie de acest serviciu. Trebuie spus ca, daca participantii veniti din alte colturi ale Canadei s-au aratat incantati de aceste idei, la nivelul comunitatii romanesti montrealeze ele nu sunt nici cunoscute pe cat ar fi nevoie, si nici apreciate pe cat ar merita. Se vede asadar ca nimeni nu-i profet in tara lui…
Dialog oficial cu… oficialii
Cea de-a doua zi a lucrarilor a prilejuit o intalnire a liderilor celor patru asociatii cu reprezentantii statului roman in Canada, respectiv Dragos Tigau, consilier politic al Ambasadei Romaniei la Ottawa, insarcinat interimar cu activitatea Consulatului General al Romaniei de la Montreal, si Teodora Simion, consul la Ambasada Romaniei de la Ottawa. Acestia au primit o scrisoare cuprinzand doleantele diasporei romane, care spera de la noua conducere de la Bucuresti sa realizeze mult-trambitata «apropiere» de romanii din afara granitelor. Printre puctele aduse in atentia oficialilor romani se afla deschiderea unor reprezentante diplomatice (consulate) romanesti in zona de vest a Canadei (benefice atat in vederea exercitarii dreptului la vot, cat si pentru usurarea procedurilor de obtinere a actelor romanesti – certificate de nastere, pasapoarte etc).
Au mai fost enuntate dificultati legate de nerecunoasterea diplomelor si nivelurilor de studii romanesti in Canada sau a permiselor de conducere auto. Nu au fost uitate problemele legate de recu-noasterea bilaterala a vechimii (si implicit a pensiei) intre Romania si Canada, si nici cele legate de o mai stransa colaborare intre statul roman si diaspora canadiana, in vederea promovarii, prin activitati culturale, a unei imagini pozitive a Romaniei.
Intre minus si… minus infinit
Prezenta a numai patru asociatii la aceasta intalnire a fost probabil cel mai mare «minus» bifat la sfarsitul celor doua zile de convorbiri. Vom incerca sa evitam meteahna «didactica» a blamarii celor prezenti pentru absentele extrem de numeroase.
Nu putem insa trece cu vederea absenta «din motive personale» a unor asociatii, o nota care suna fals, sugerand parca existenta unui singur membru, retinut in casa de un guturai rebel. De asemenea, ignorarea invitatiei de catre FAR Canada (repetam, cu sediul la doar cativa kilometri de locul de desfasurare a intalnirii!), in baza unei inamicitii vechi de ani de zile intre liderii FAR si ARC, este un exemplu clar de cum nu ar trebui sa se petreaca lucrurile.
Si, tot la capitolul «colaborarii romano – romane», iata cum motiveaza Luigi Matei, presedintele CRQ, absenta (decisa in ultima clipa) de la intalnirea din Montréal: «Inca din septembrie 2004, cu ocazia intalnirii cu Cristian Bucur, presedintele ARC Montréal, mi-am exprimat adeziunea la ideea organizarii unei intalniri a asociatiilor romanesti din Canada. Consiliul de administratie al Comunitatii Romane din Québec a raspuns prompt si a luat toate masurile necesare pentru a fi prezenti la intalnire, printre care inclusiv reportarea datei de desfasurare a adunarii generale anuale a CRQ, programata initial pe 23 aprilie. Unele elemente aparute ulterior (clar ca lumina zilei, nu? – nota red.), au impus consiliului de admi-nistratie al CRQ decizia de a nu participa la aceasta intalnire.»
