Dacia din inima Montréalului

Citește și

Adrian Ardelean
Absolvent de geologie (Cluj, 1987), Adrian Ardelean a "tradat" in '94 stiinta pamantului pentru "dragostea vietii sale", jurnalistica. Are la activ 19 ani de presa de toate felurile (ziar, TV, radio, presa de agentie) impartiti intre Romania si Canada. Iubeste de numa'-numa' ceea ce face. De altfel, el defineste ziaristul astfel: "dintr-o cladire in flacari, toata lumea fuge, cu exceptia pompierului si ziaristului. Ei alearga inauntru, sa isi faca meseria. Pompierul are uniforma de protectie, ziaristul nu". Dupa atata presa, are multi fani, putini bani, dusmani cat un oras mare si prieteni cat o scara de bloc. Iubeste cu pasiune Clujul, folclorul romanesc si fotbalul englezesc.

Château le Luxe, Jardin d’Éden, La Belle Terrasse, Appartements Grand Soleil, Rêves fleuris, Le Sommet, Art de vivre, Villa Magnolia… Este cunoscut indeobste faptul ca o parte dintre imobilele de locuit din Montréal poarta astfel de nume; proprietarii le «boteaza» pentru a fi cat mai atragatoare pentru eventualii locatari. Mai putin cunoscut este insa faptul ca un asemenea bloc, situat in Côte des Neiges, poarta numele de «Le Dacia Felix».

Samuel Feierstein este un roman de etnie evreiasca. Dar asta nu-l impiedica sa fie un bun roman – sta marturie nu doar numele «Le Dacia Felix» dat uneia dintre cladirile pe care le detine, ci si faptul ca, la mai bine de o jumatate de secol de cand se afla in Canada, vorbeste limba romana fara urma de poticneala. Plecat din Romania in 1947, cu destinatia Germania, Samuel Feierstein a ajuns in 1951 in Canada (Toronto), de unde ulterior s-a mutat la Montréal. In 1976 cumpara, impreuna cu canadianul de origine evreiasca Martin Grey, o cladire situata pe strada Van Horne, in imediata apropiere a cartierului Côte des Neiges. (In paranteza fie spus, Martin Grey este autorul romanului «In numele semenilor mei», tradus si in limba romana, in care evoca martiriul suferit de evrei in lagarele naziste din perioada celui de-al doilea razboi mondial.) Pe atunci, din cele 52 de apartamente din imobil, 14 erau ocupate de familii de romani si tot atatea de familii de maghiari, care, spune Samuel Feierstein, se intelegeau bine intre ei.

- Publicitate -

De ce «Dacia Felix»?
Proprietarul spune ca a luat decizia de a-si «boteza» cladirea astfel prin anii 2000-2001, cu scopul de a «atrage» romanii. «Nu trebuie aprobari si avize pentru a da un nume unei cladiri. Pui numele pe ea si gata. Asa ca am decis sa îmi botez cladirea cu numele “Dacia Felix”, numele Daciei de pe vremea cand era o provincie cucerita de romani, cu scopul de a atrage cat mai multi romani in bloc. Asta pentru ca ei sunt in general oameni educati, curati si linistiti. Am decis totusi sa adaug in fata particula “Le”, ca o concesie facuta francofoniei, ca sa nu am probleme cu Oficiul limbii franceze din Québec», spune Feierstein.
Stratagema i-a reusit intr-o buna masura – multe familii de romani au ajuns sa locuiasca in acest bloc tocmai pentru ca au vazut numele afisat la intrare. Aurelian Melinte, unul dintre locatari, spune ca in primul rand l-a atras numele romanesc al imobilului. «Ulterior, cautandu-l pe proprietar, am vazut ca era roman si ca era de treaba, si in plus, faptul ca el insusi locuia in acest bloc mi-a oferit garantia ca ma voi simti bine locuind aici», subliniaza Melinte.

Proprietarul «Daciei»
Posesor al unei diplome de medic chiropractician obtinute la New York, Samuel Feierstein s-a lansat la Montréal si in alt gen de afaceri, avand, pe langa cladirile rezidentiale, si o companie de transport si mutari. Printre cunostintele sale se numara romani celebri cum ar fi Ilie Nastase sau Nadia Comaneci. Desi era deja stabilit la Montréal in anul Olimpiadei, 1976, pe Nadia a cunoscut-o de-abia in 1978, la Deva.
Plecat (clandestin) din Romania – nu din motive politice, ci din dorinta de a calatori cat mai mult si de a cunoaste lumea – Feierstein si-a indeplinit in buna masura visul. Ca marturie stau, de pilda, cei doi ani in care a lucrat ca tinichigiu si pompier in Groenlanda – unde a avut ocazia, in 1952, sa-l cunoasca pe singurul rege tatuat din lume, cel al Danemarcei (asta daca facem abstractie, probabil, de regii africani – n.n.).

- Publicitate -

- Publicitate -

Articolul precedentDreptul la opinie
Articolul următorRomania sub ape
- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Studiu canadian: o distanță mai mare între dozele de vaccin duce la un răspuns imunitar mai puternic

Un studiu canadian arată că un interval mai mare decât cel recomandat între cele două doze de vaccin contra...
- Publicitate -
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -