In Laval se naste o noua biserica romaneasca

Numarul bisericilor ortodoxe romanesti din zona «marelui Montréal» (adica metropola propriu-zisa si orasele limitrofe) este pe cale sa creasca la opt. Comunitatea romaneasca din Laval, apreciata la circa 10.000 de persoane si aflata intr-o crestere accentuata in ultima vreme, incearca sa-si infiinteze propria parohie ortodoxa, pentru ca oamenii sa nu mai fie nevoiti sa se deplaseze la bisericile situate in Montréal. Paradoxal, cel putin la prima vedere, cei care se impotrivesc – sau macar par a manifesta o anumita reticenta fata de proiect – sunt tocmai reprezentantii protopopiatului ortodox roman din Montréal (protopop preot George Chisca) si Arhiepiscopia Americii de Nord si Canadei (reprezentata prin IPS Arhiepiscop Nicolae).
Prezenti sambata, 4 iunie, la o intalnire cu cativa credinciosi din Laval care au demarat actiunea de infiintare a bisericii, IPS arhiepiscopul Nicolae si protopop preot George Chisca au reusit sa-i nedumereasca si chiar sa-i indarjeasca pe cei ce doresc sa aiba o biserica romaneasca in orasul lor. In locul bucuriei, al sfaturilor constructive si incurajarilor, credinciosii din grupul de initiativa au primit, din partea inaltelor fete bisericesti, doar atentionari asupra dificultatilor pe care le presupune initiativa lor – costuri «aproape imposibil de suportat» (inclusiv fondurile pentru asigurarea unui venit decent viitorului preot), neacceptarea «mutarii» credinciosilor de la o parohie la alta samd. Totul pigmentat, in mod repetat, cu exemplul negativ al bisericii din Brossard – care, la mai putin de un an de la infiintare, se confrunta deja cu probleme financiare si de administrare deosebite.
In replica, enoriasii romani din Laval gasesc nejustificate retinerile si indemnurile la revizuirea proiectului venite din partea celor doi clerici si spun ca sunt decisi sa mearga pana la capat cu infiintarea bisericii pe care si-o doresc. «Nu vrem sa sune a santaj, dar atragem atentia ca, in afara de Arhiepiscopia Americii de Nord si a Canadei, care este supusa canonic BOR, mai exista si Episcopia de la Vatra (SUA), care ne asteapta cu bratele deschise, iar daca dorinta noasta de a avea un asezamant de inchinare supus canonic Bisericii Mama nu va fi acceptata, ne vom indrepta catre Episcopia de la Vatra», spune Vania Atudorei, unul dintre reprezentantii comunitatii romanesti din Laval.
Enoriasii viitoarei biserici sunt convinsi ca vor reusi sa se descurce cu partea financiara si dau ca exemplu intelegerea facuta cu proprietarii spatiului pe care deja l-au inchiriat pentru sediu (biserica anglicana St. Simon’s & Bartholomew din Laval). Chiria stabilita este de 400 de dolari pe luna, cu acceptul de organizare nu doar a slujbelor religioase, ci si a altor activitati, inclusiv culturale sau artistice, in sala sociala de la subsolul asezamantului.
Rezultatul «confruntarii» intre credinciosii din Laval si clericii veniti din Montréal si SUA se va transa peste circa o saptamana (de la data aparitiei ziarului – n. r.), la Consiliul Arhiepiscopiei Americii de Nord si Canadei. Atunci clericii vor decide daca acorda sau nu binecuvantare noii biserici.

Preotul Ioan Iancu isi asteapta numirea
Enoriasii romani din Laval si-au ales deja preotul care ar urma sa-i pastoreasca. Este vorba de parintele Ioan Iancu, originar din Pitesti, care a depus o asidua munca pentru infiintarea noii biserici. Din pacate pentru el si pentru sustinatorii lui, preotul a fost obligat sa ramana afara pe parcursul aprinsei discutii, inaltii clerici sustinand ca «problema infiintarii bisericii este separata de aceea a numirii preotului»… La presiunea zecilor de enoriasi, arhiepiscopul Nicolae a promis totusi ca parintele Iancu va fi numit paroh al noii biserici, daca intr-adevar este dorit de catre credinciosii ei.
Preotul recunoaste ca nu este (inca) rezident canadian, dar crede ca ar fi incorect ca de munca lui sa beneficieze un alt preot, care are doar «avantajul vechimii». El spune ca o numire ca paroh al noii biserici, gest pe care crede ca il merita, i-ar aduce foarte repede si statutul de rezident canadian, astfel incat situatia i-ar fi imediat reglementata.

Adrian Ardelean
Adrian Ardelean
Absolvent de geologie (Cluj, 1987), Adrian Ardelean a "tradat" in '94 stiinta pamantului pentru "dragostea vietii sale", jurnalistica. Are la activ 19 ani de presa de toate felurile (ziar, TV, radio, presa de agentie) impartiti intre Romania si Canada. Iubeste de numa'-numa' ceea ce face. De altfel, el defineste ziaristul astfel: "dintr-o cladire in flacari, toata lumea fuge, cu exceptia pompierului si ziaristului. Ei alearga inauntru, sa isi faca meseria. Pompierul are uniforma de protectie, ziaristul nu". Dupa atata presa, are multi fani, putini bani, dusmani cat un oras mare si prieteni cat o scara de bloc. Iubeste cu pasiune Clujul, folclorul romanesc si fotbalul englezesc.

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare