TURIST LA MONTRÉAL/Geometrii variabile

Citește și

Montréalul nu m-a socat, trebuie sa recunosc asta, prin grandoare sau opulenta, asa cum ma asteptam. Nici prin rigoarea organizarii lui pe verticala sau orizontala, ori prin ordinea sau curatenia pe care le constatasem in spatiile germanic sau scandinav, unde mereu trebuia sa-mi controlez gesturile, ca nu cumva sa ies din tiparul unei discipline – impuse sau autoimpuse?. De fapt, am impresia ca Montréalul nici nu poate soca la prima vedere – primele impresii nu pot atinge o cota emotionala care sa te marcheze. Fara zgarie-nori prea inalti, fara sansa asezarii intre ocean si munte sau intr-un spatiu prin excelenta turistic, Montréalul se lasa greu descoperit in ce are el mai interesant.
La o privire mai atenta insa, dupa ce ai strabatut de mai multe ori orasul-insula, tinut in brate de cele doua ramificatii ale fluviului Saint-Laurent, constati ca trebuie s-o iei metodic ca sa-i intelegi personalitatea, originalitatea. De ce? Pentru ca, spre exemplu, altfel n-ai cum sa intelegi de ce te poti pierde intr-un loc din Saint-Laurent, pe care presupui ca-l cunosti cat de cat, pentru ca ai mai trecut prin el. Abia mai tarziu sesizezi ca bulevardele, trotuarele, casele, intrandurile si iesirile din parcuri, desi au o serie de particularitati, pe ansamblu sunt la fel. Geometrii variabile. Linii, cercuri, diagonale, unghiuri de o irezistibila frumusete, o competitie a culorilor, a gazoanelor, florilor si copacilor sub semnul pretutindeni biruitor al artarului, evident. Abia acum inteleg de ce frunza de artar este simbolul canadian.
Pe de alta parte, trebuie sa recunosc ca numele strazilor, bisericilor, raurilor canadiene, cele mai multe vazandu-le in atlasuri, pliante, ghiduri de tot felul, m-au frapat printr-o curioasa si ciudata lipsa de originalitate. Cvasi-majoritatea celor mai importante au nume de sfinti: Saint-Joaquim, Sainte-Anne, Saint-François, Saint-Pierre, Saint-Laurent, Saint-Petroville, Saint-Charles, Saint-Gabriel etc. Ai impresia ca au fost epuizate toate numele din calendare. Dar si numele de fluvii, parcuri, munti etc. Trebuie sa existe la mijloc o explicatie, asa ca nu ma grabesc sa fac aprecieri in cauza.
Dar trebuie sa recunosc ca un cartier de case, din oricare parte a Montréalului, in luna iunie cel putin, iti taie respiratia. Personal, am si spus-o cu voce tare, nu stiam cum arata paradisul. Acum stiu ca are pe undeva si vreun cartier de case ca la Montréal. Si nici nu e nevoie de indulgenta pentru a include aici si modernul cartier de blocuri Bois Franc – senzatia e aceeasi.

- Publicitate -

- Publicitate -

- Publicitate -

Articolul precedentDreptul la opinie
Articolul următorRomania sub ape
- Publicitate -
- Publicitate -
On continue de se protéger!

Ultimele articole

Muzeul Grevin din Montreal s-a închis

Muzeul Grevin din Montreal a anunțat azi că își închide porțile definitiv. Decizia a intrat în vigoare imediat. „După un...
- Publicitate -
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -