Dupa ce i-a fericit pe montrealezi cu fantoma Elenei Ceausescu, botezata Mihai Eminescu, iata ca este randul Bucure?tiului sa fie cadorisit, de catre acelasi Razvan Theodorescu, cu o constructie bizara, denumita Glorie Eterna Eroilor si Revolutiei Romane din Decembrie 1989. Desi autorul, designerul Alexandru Ghildus, decan al Facultatii de Arte Decorative si Design, este un nume de notorietate, dezvelirea monumentului a starnit in randul bucurestenilor reactii asemanatoare cu cele pe care monumentul lui Eminescu le-a starnit in Montréal.
Daca pe montrealezi, care nu au fost capabili sa aprecieze valoarea artistica a statuii, domnul Razvan Theodorescu i-a considerat retardati, nu in acelasi fel poate fi caracterizata si intreaga lume artistica a Romaniei, care apreciaza ca monumentul reprezinta doar un cartof tras in teapa si nu are nici o legatura cu eroismul revolutionarilor.
Se pot gasi superesteti binevoitori care sa ne explice ca lucrarea reprezinta tot un fel de coloana brancusiana care strapunge norii pentru a se indrepta spre lumina solara. Dar pentru ca mesajul sa fie perceput si de privitorii cu o fantezie artistica mai saraca, care se asteapta ca sentimentul de monumentalitate sa le fie transmis fara explicatii suplimentare, ar trebui ca pe acel cartof sa fie instalata o eticheta pe care sa fie scris: nori. Altfel exista riscul ca imaginatia omului obisnuit de pe strada, ca si a noastra, a retardatilor din Montréal, sa o ia razna si sa ne gandim ca monumentul ar putea reprezenta, tot la fel de bine, o fleica infipta intr-o frigaruie. Iar in cazul in care se va lua decizia de a fi mutata din Piata Revolutiei, asa cum cere Asociatia 21 Decembrie 1989, sa rugam guvernul Romaniei sa o aduca la Montréal pentru a fi instalata la Val-David, ca simbol al serbarilor campenesti pe care le organizam acolo. In acest fel, si patrimoniul canadian s-ar imbogati cu inca o opera de arta a unui artist roman de notorietate.
Graba cu care domnul Razvan Theodorescu a aprobat realizarea unor proiecte artistice, fara a cere parerea altor specialisti, ne face sa credem ca el era ros de ambitia ca perioada in care a ocupat functia de ministru al Culturii sa ramana in istorie ca o perioada in care au fost daruite romanilor monumentele pe care si le doreau. Numai in acest fel se poate explica ardoarea cu care s-a zbatut, fiind chiar gata sa distruga Parcul Carol pentru a construi acolo Catedrala Neamului.
Graba, insa, dovedeste si superficialitate, iar cele doua monumente, atat cel din Piata Revolutiei cat si cel de la Montréal, sunt exemplificarile cele mai concludente ale acestui lucru. Nu stim deocamdata cum va arata Catedrala Neamului. Dar ne temem ca, tocmai datorita grabei si a superficialitatii, va excela mai mult din punct de vedere al masivitatii si mai putin al realizarii artistice. Iar criticile care vor urma il vor determina pe domnul Razvan Theodorescu sa se considere un mare neinteles. Inclinam sa-i dam dreptate, deoarece modul cum percepe conceptul de monumentalitate este atat de sofisticat si de personal incat nu este accesibil muritorilor de rand.
Niculaie Stefanescu
Nota: Indignarea bucurestenilor in fata recentului «cartof» ridicat in Piata Revolutiei nu este numai o chestiune de gust. Este si o reactie la adresa faptului ca realizarea proiectului a costat 56 de miliarde de lei (aproape 2,5 milioane CAD!), iar ea a fost incredintata (chipurile, prin concurs) unui designer fara nici un fel de experienta in arta monumentala, insa apropiat regimului Iliescu – aflat, pana nu demult, la putere.
