Toamna se numara anticipatele

Inca de la inceputul mandatului sau de presedinte, tema anticipatelor a fost tema favorita a lui Traian Basescu. In ianuarie a.c., Basescu spunea ca anticipatele se justifica prin aceea ca in guvern si-a facut loc, din cauza imprejurarilor, «solutia imorala – PUR». «Este extrem de dificil pentru primul-ministru sa aiba in structura guvernului un partid (PUR, n.r.) care a fost aliatul PSD in campanie si care acum revendica prefecturi», spunea atunci presedintele Basescu.
In martie, intr-un interviu pentru Reuters, seful Statului relua ideea alegerilor anticipate. Basescu spunea ca alegerile – pe care le-ar fi dorit cel mai tarziu in luna septembrie – ar fi conferit guvernului un mandat mai puternic in campania dusa impotriva coruptiei. Tot atunci, seful Statului era sigur ca, in caz de alegeri rapide, Alianta PNL – PD ar castiga detasat. Traian Basescu considera ca momentul cel mai nimerit pentru organizarea scrutinului ar fi fost imediat dupa semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, din aprilie 2005. «Alegerile ar putea avea loc in mai, iunie sau septembrie», spunea presedintele tarii.
In acelasi timp, premierul Calin Popescu Tariceanu era mereu reticent la ideea anticipatelor. Acesta spunea ca Romania nu are nevoie de anticipate, intr-un moment in care are atatea de facut in vederea indeplinirii conditiilor de aderare la UE. Basescu insa insista si ii cerea lui Tariceanu sa-i demonstreze ca anticipatele nu sunt necesare.
Lucrurile au inceput sa se precipite incepand cu momentul in care, in Parlament, Guvernul Tariceanu si-a anuntat asumarea raspunderii guvernamentale pentru pachetul de legi ale Justitiei si proprietatii. Prima reactie a PSD-ului, partid afectat direct de duritatea acestor legi, a fost sa introduca o motiune de cenzura in Parlament. Lejer si previzibil, motiunea PSD nu a clintit nici un fir de par din capul premierului Tariceanu.
Pasul doi al PSD a fost sa reclame la Curtea Constitutionala ca o parte dintre legile asumate la pachet de guvern sunt neconstitutionale. Trebuie precizat ca majoritatea membrilor care compun Curtea Constitutionala sunt apropiati ai PSD-ului, implantati acolo inca de pe vremea precedentei guvernari. In cauza judecata de Curte, cateva pasaje din legile Justitiei au fost declarate neconstitutionale.
Imediat, premierul Tariceanu a reactionat si a anuntat ca, in aceste conditii, guvernul pe care il conduce va demisiona. In acest fel, calea spre anticipate era deschisa. Ulterior, intr-un discurs straniu, Traian Basescu a spus ca respecta decizia Curtii Constitutionale si ca a identificat, impreuna cu expertii in drept, caile prin care, reformulate, legile Justitiei sa treaca. Seful Statului a mai spus ca «mingea» e in Parlament si la Guvern, dar si ca, «sentimental», e alaturi de premier.
Gestul lui Basescu a aruncat in aer scena politica. PSD si Partidul Conservator (fostul PUR), partidele care se tem cel mai tare de anticipate, au rasuflat usurate, in vreme ce PD, si mai ales PNL, s-au aratat contrariate de atitudinea presedintelui. A doua zi insa, dupa ce votul din Parlament nu a multumit Guvernul Tariceanu, premierul a anuntat ca isi mentine decizia de a demisiona. Asta dupa ce, in cateva zile, se sucise de trei ori.
Dupa ce premierul si-a reconfirmat intentia demisiei, anticipatele au devenit din nou o idee bine cotata la bursa societatii romanesti. Ecuatia politica din Romania este insa departe de a fi solutionata.