Asemanari, dar mai ales diferente

Sistemul de invatamant din Québec se diferentiaza de sistemul de inva-tamant romanesc in primul rand prin cateva particularitati de structura. Astfel, copiii incep cu o perioada de 2 ani de educatie prescolara (facultativa) si 6 ani de invatamant primar. Dupa aceasta, urmeaza etapa invatamantului secundar, cu o durata de 5 ani. Dupa primii 3 ani, copiii au de ales intre a continua cu inca doi ani de formare ge-nerala sau a mai face doi ani de formare profesionala (in masura in care au deja in vedere anumite meserii). Odata in-cheiat acest ciclu, urmeaza perioada de invatamant colegial. Acesta poate avea o durata de 2 ani (formarea preuniversitara) sau 2-3 ani (formarea tehnica). Ambele pot continua apoi cu invata-mantul universitar: ciclul I (“baccalauréat”, 3 sau 4 ani, in functie de profilul facultatii; certificat sau diploma -1 sau 2 ani), ciclul al II-lea (“maîtrise” – 2 ani; certificat sau diploma -1 an), ciclul al III-lea (doctorat – minim 3 ani). De precizat ca, deja de la sfarsitul perioadei de invatamant secundar – atunci cand s-au orientat spre formarea profesionala – absolventii pot intra in campul muncii.
O alta caracteristica o constituie sistemul de educatie permanenta pentru adultii care doresc sa-si completeze studiile sau vor sa se reorienteze profesional. Institutiile care organizeaza astfel de cursuri pentru adulti propun, in general, un program flexibil (orar variabil, posibilitatea de a alege intre mai multe cicluri de cursuri etc). O alta varianta aflata la indemana celor care vor sa se perfectioneze este invatamantul la distanta.
Printre caracteristicile sistemului de invatamant de aici se numara si prezenta scolilor alternative. In Montréal, exista noua astfel de scoli, printre care Rose des Vents (in Rosemont) sau Élan (in Plateau / Hochelaga). Pentru a fi acceptat aici, copilul trebuie sa treaca un interviu. Ideea care sta la baza acestor scoli este contactul uman, invatarea prin joc si descoperire. Inedit este faptul ca unul dintre membrii familiei trebuie sa petreaca cel putin o jumatate de zi in clasa unde este inscris copilul. Alaturi de profesori si educatori, parintii devin factori activi in evolutia copilului. In functie de meseria lor, ei vor participa la cercuri si la programe educative. La sfarsitului anului, la fel ca si elevii din scolile “régulière”, copiii vor da exame-ne recunoscute de Minister.
In ceea ce-i priveste pe imigranti, acestia se pot inscrie mai intai la cursu-rile de “francizare”, pentru a ajunge la o cunoastere a limbii care sa le permita fie continuarea sau reluarea studiilor, fie gasirea unui loc de munca. Deocamdata, cursurile de limba fran-ceza sunt gratuite si cei care le urmeaza au dreptul la un ajutor material oferit de guvern (o suma de aproximativ 400-500 de dolari pe luna), daca nu dispun de o alta sursa de venit. Québecul este singura provincie din Canada in care cursurile de invatare a limbii franceze pentru imigranti sunt nu doar gratuite, ci si insotite de sustinere financiara; masura era cat pe ce sa fie anulata anul trecut, insa s-a revenit asupra deciziei in urma protestelor celor care au considerat-o drept o lovitura grava data limbii franceze.
Organizate pe mai multe cicluri, in functie de nivelul de cunoastere a limbii (stabilit in urma unui test), aceste cursuri se bucura de mare interes din partea imigrantilor; prin urmare listele cu cei inscrisi sunt lungi, iar timpul de asteptare poate sa fie si de cateva luni.