Copiii prea buni

Franceza fiind limba oficiala in Québec, copiii imigrantilor, indiferent de limba lor materna, trebuie sa urmeze nivelurile primar si secundar in scoli cu predare in limba franceza. Daca, sosind aici, ei nu cunosc suficient limba franceza, sunt indrumati spre clasele de “accueil”. Dupa aceasta etapa, ei se vor putea integra in diversele scoli alese de parinti, nu inainte de a le fi testat nivelul de cunostinte, pentru a se putea stabili clasa in care vor fi repartizati. Nu intotdeauna cunostintele sunt cele care determina echivalarea; exista cazuri in care nu se tine cont decat de numarul anilor de studiu. Iata ce ne povesteste o persoana care a fost martora unei astfel de situatii:
“Pentru un elev ajuns in Romania la un colegiu national cu profil bilingv intensiv engleza – franceza, integrarea in sistemul de invatamânt canadian n-ar fi trebuit sa ridice nici o problema. Asa a gândit, pana acum trei saptamani, o romanca proaspat sosita in Longueuil. Dar cum «realitatea depaseste imaginatia», femeia a vazut, stupefiata, cum copilul ei capata forma unei mingi pasate de la Colegiul Champlain la Immigration-Québec-Montérégie, apoi la Comisia Scolara Marie Victorin si de acolo la Scoala Jacques-Rousseau. Din absolventa a clasei a X-a a Colegiului National Ienachita Vacarescu, Andra Maria B. s-a trezit ca nici macar o scoala generala de cartier nu este dispusa s-o primeasca. De ce?
Admisa la Colegiul Champlain in primavara acestui an, Andra a fost repartizata în ultimul an de «cégep». Repartizarea a avut la baza programa de matematica. Copiii nostri învata in clasa a Vlll-a materia pe care colegii lor din Canada o studiaza in clasele a Xl-a si a Xll-a, adica la «cégep». Aceasta echivalare este putin fortata deoarece, in sistemul de învatamânt canadian, scoala generala dureaza 11 ani, iar colegiul 2 ani. Inainte de a se înscrie la facultate, un canadian trebuie sa aiba 13 ani de studiu. In România, scoala generala dureaza 8 ani iar liceul înca 4, în total 12 ani, deci cu un an mai putin decât in Canada.
Nu va lasati plictisiti de aceasta aritmetica elementara, pentru ca ea poate aduce lacrimi pe obrajii copiilor dumneavoastra. Pentru ei, întalnirea cu Canada nu e exclus sa inceapa printr-un puternic sentiment de frustrare. «Bizar!», acesta a fost cuvântul folosit de inspectorul de la Comisia Scolara Marie Victorin, caruia i-a fost prezentat cazul. A fost admisa in anul al ll-lea de «cégep»? a intrebat mirat inspectorul si, dupa ce i s-a prezentat scrisoarea de admitere, a luat un dosar. A gasit fisa cu Romania si degetul sau a ezitat, inainte sa repartizeze solicitanta, intre clasele a lV-a si a V-a «secondaire», pentru ca nu îi iesea un an la socoteala. Pana la urma, Andra a fost trimisa, pentru a obtine echivalarea, la Immigration-Québec-Montérégie. De aici, ea a fost indreptata spre Scoala Jacques – Rousseau, unde i s-a spus ca nu mai sunt locuri.
Au urmat audiente la directorul scolii, la consilierul pedagogic si, dupa trei saptamâni, s-a rezolvat problema. «Happy end – made in Canada!» Initial admisa de un colegiu englez cu o cota foarte buna, Andra Maria B. ar fi trebuit sa se bucure ca a fost primita in ultima clasa de scoala generala. Aici va avea timp sa se plictiseasca si sa uite ce a invatat la liceu. Pierderea timpului, uitarea gandului, da, dar în stil «québécois»”.
In scolile quebecheze, elevii foarte buni veniti din alte parti ale lumii constituie o problema. Mama unui astfel de elev (care a dorit sa isi pastreze anonimatul) ne-a povestit ca baiatul ei era unul dintre olimpicii la matematica, laureat in fiecare an al concursurilor nationale. Sosit aici, i s-a facut echivalarea in functie de anii de studiu, intr-o institutie de profil. Dupa primele saptamani de scoala, s-a convocat un consiliu pentru a dezbate posibilitatea ca baiatul sa fie plasat intr-un ciclu superior, fiindca nivelul sau era cu mult desupra celorlalti elevi, iar profesorii nu stiau ce sa faca in acest caz. “Termina in doua minute orice fel de tema sau exercitiu, dupa care cerea altceva de facut, fiindca altfel se plictisea. Profesorii erau obositi, nu mai faceau fata”. Dincolo de amuzament si mandrie, parintii au cunoscut si ingrijorarea ca baiatul nu isi va gasi locul potrivit in invatamantul de aici.

Simona Plopeanu
Simona Plopeanu
Simona Plopeanu are studii in literatura (Universitatea de Vest, Timisoara) si in jurnalism si "sciences de l'information" (Université de Montréal). Colaboratoare a ziarului Pagini Romanesti din 2004. In prezent, lucreaza ca specialist in informatie ("recherche") in invatamantul universitar din Québec.

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare