Saptamana Romanilor la Hamilton, Ontario

Citește și

Infiintata cu peste 50 de ani in urma, Asociatia Culturala din Hamilton a fost mereu prezenta in lupta impotriva comunismului instalat in Romania dupa 1945, dar si in viata sociala a comunitatii romanesti din Canada si din America. Astfel, din dorinta de a fi cat mai aproape unii de altii, exilatii anticomunisti din America de Nord, dar si din alte parti ale lumii, au decis in urma cu peste 30 de ani sa organizeze vara de vara, in luna iulie, “Saptamana Campului Romanesc”. De atunci, acest eveniment unic in istoria exilului romanesc a avut loc fara intrerupere.
In acest an, traditionala sarbatoare s-a desfasurat in luna august (pana acum era in iulie), cu numele schimbat in “Saptamana Romanilor”. Sub egida “Relatiile romanilor din emigratie cu tara”, programul “saptamanii” (21-28 august) a fost extrem de incarcat.

Daca tot zic unii ca saptamana incepe duminica, iata ca si la Campul Romanesc programul “Saptamanii Romanilor” a inceput tot intr-o astfel de zi, cu o mare si cres-tineasca aniversare, sarbatorirea Hramului Capelei Sfanta Maria de la Campul Romanesc. Slujba de duminica dimineata a fost oficiata de un sobor de preoti avandu-l in frunte pe PS Episcopul Vicar Irineu de la Arhiepiscopia Vatra si pe “seniorul” comunitatii din Hamilton, “nonagenarul” parinte Nicolae Zelea. In fata enoriasilor din trei parohii – Hamilton, Toronto si Kitchener, dar si a invitatilor din intreaga lume, Prea Sfintia Sa a oficiat o frumoasa liturghie. Daca ar fi sa ne luam dupa marturia unor vechi localnici pre-zenti la mai toate evenimentele petrecute in aceasta capela, a fost pentru a doua oara in istoria Campului cand un inalt Ierarh al Episcopiei Vatra a participat la o slujba tinuta aici (primul a fost Arhiepiscopul Valerian Trifa, cel care a si sfintit aceasta bisericuta de lemn). Dupa binecuvantarea data cu ocazia Hramului Capelei, P.S. Sa Episcopul Irineu a binecuvantat si parastasul ridicat in memoria celor morti in inchisorile comuniste si in prigoana ateista a vremurilor de crunte per-secutii.
Proaspat unsi cu sfantul mir arhieresc, ostenitorii “pelerini” si-au dirijat apoi pasii catre expozitia de imagini sfinte a pictorului de icoane Doru Cioata. Iconostasul ii astepta la capatul potecii ce duce spre altarul si clopotnita Campului. Desi nu avea nimic in comun cu iconografia, pictorul Remus Moldovan din Burlington a oferit tuturor o surpriza placuta, aratandu-le si o altfel de pictura, tridimensionala, expusa in aer liber pe aproape toata durata simpozionului.

- Publicitate -

Ca la noi
Asa cum este obisnuit la crestini, si la romani in mod special, dupa ce fiecare si-a umplut sufletul cu duhul sfant, s-a trecut si la umplerea stomacului cu bucate “ca la mam’acasa“. Veniti la hram, dar si la picnicul de deschidere a “Saptamanii Romanilor”, oamenii s-au inghesuit pe terenul devenit neincapator. Si cum la o astfel de mare sarbatoare nu se poate fara muzica si voie buna, orchestra populara a cantat ca la o adevarata nunta. Cantareata profesionista Lia Lungu, venita tocmai de la New York, a oferit un potpuriu de cantece nationale care au mers la suflet, iar tanarul si talentatul maestru naist Nicolae Voiculet nu s-a lasat mai prejos.
Si, ca sa semene atmosfera a nunta adevarata, s-au incins, neica, romanasii nostri la niste sarbe si la niste hore ca tremura si se zguduia pamantul de ziceai ca-i cutremur. Iar cei care stiau sa dea cu chiot si sa-i indemne si pe altii la joc, chiuiau de-i puteau auzi trei sate in jur. Si asta fara sa mai pui la socoteala ca-n tot campul mirosea a gratare si a mititei. A doua zi, cei care s-au ocupat cu curatirea campului au adunat sute si sute de dopuri si sticle de bere.

Personalitati din exil
Adevarata deschidere a “Saptamanii” a avut loc luni, 22 august, la orele 11. Primirea oaspetilor si cuvantul de bun venit au apartinut d-nei Mihaela Moisin, presedinta Asociatiei Culturale Romane din Hamilton, asociatie in numele careia s-au desfasurat lucrarile intregului simpozion. Seara, de la ora 19, a debutat ciclul de conferinte cu tema: “Relatiile Romanilor din emigratie cu tara”.
Cuvantul de inceput a apartinut d-lui prof. univ. Doru Munteanu, presedintele Uniunii Scriitorilor si al Directiei Cultura pentru judetul Brasov. Acesta a fost moderatorul serii si a prezentat conferentiarii din acea zi: prof. Alexandru Tomescu din Toronto si parintele Remus Grama, paroh la Catedrala “Sfanta Maria” din Cleveland, USA. Dupa conferinta cu titlul “Exilul creator” (unde au fost trecute in revista personalitatile exilului romanesc), a urmat o interesanta expunere a vietii PS Episcopul Policarp Morusca, primul Ierarh al Episcopiei Ortodoxe Romane din America cu resedinta la Vatra Romaneasca, in cadrul conferintei cu titlul “Episcopul Policarp Morusca si Exilul”. Desi expusa foarte pe scurt, viata inaltului Ierarh a starnit dorinta de a cunoaste adevarul cu privire la cele doua episcopii romanesti din America si Canada care au acelasi intemeietor si parinte spiritual. Ca dovada ca preotul Grama s-a bucurat de un real succes sta faptul ca, in aceeasi seara, s-au vandut zeci de exemplare din cartea sa “Policarp Morusca, Primul episcop al romanilor din America”, prea cucernicia sa avand dureri la mana din cauza autografelor care i se tot cereau.

Diaspora, exil, emigratie
Marti de dimineata, “pelerinii” de la Hamilton au participat la slujba oficiata de “parintele capelan” Dumitru Ichim, preotul paroh al Bisericii “Sf. Ioan Botezatorul” de la Kitchener si “capelanul” Capelei “Sfanta Maria” de la Campul Romanesc.
Chiar daca proverbul spune ca martea sunt trei ceasuri rele, cu siguranta ele nu au fost prezente la Camp. Intre orele 19 si 22 au avut loc conferinte foarte interesante. Moderatorul serii, dl. Alexandru Tomescu, a dat mai intai cuvantul pr. dr. Dumitru Ichim, cu conferinta “Exil, Diaspora, Emigratie”. Bazat pe argumente teologice si lingvistice, vorbitorul a facut diferenta dintre cei trei termeni, explicand semnificatia lor. Tot cu referire la situatia de azi a romanilor de pretutindeni, dar si la politica “externa“ dusa de alesii nostri, decanul simpozionului din acest an, prof. Ion Halmaghi din USA (stabilit in Romania, la Sibiu, de mai multi ani), a sustinut conferinta “Ce poate face guvernul roman pentru exil si emigratie”.
In timpul lucrarilor acestei saptamani, publicistul care face, in mod regulat, “Cronica vremii” la ziarul “Cuvantul Romanesc” din Hamilton, si-a lansat primul volum de articole publicate in exil, intre 1976 si 1982, intitulat “Criza politica contemporana si exilul romanesc”. Venit cu mai multe carti publicate la editura “Criterion Publishing” din SUA, Dl. Horia Ion Groza de la Sacramento a fost cel de-al treilea vorbitor al serii. Scriitor, poet, publicist si eseist, domnia sa a reamintit, in cadrul conferintei “Scriitorul in exil si diaspora”, unele succese de seama ale scriitorilor nostri de peste hotare.
Seria conferintelor de marti seara a fost incheiata de prof. dr. Doru Tzaganea de la New York. Intitulata “Emigratia si educatia universitara“, conferinta s-a bazat mai mult pe planuri de viitor, pe o posibila educatie si formare a studentilor de origine romana – care sa se intoarca in tara si sa contribuie la un schimb international intre universitati.

- Publicitate -

Mircea Eliade in Campul Romanesc
Desi zi de post, miercuri, 24 august, organizatorii si participantii nu s-au abtinut de la pofta lor de viata culturala si romaneasca. Dupa o excursie la Niagara, au urmat o dupa-amiaza si o seara plina.
Un moment mult asteptat l-a constituit dezvelirea bustului istoricului religiilor si scriitorului Mircea Eliade, instalat pe “Aleea Scriitorilor Romani din exil”, care se afla in perimetrul “pamantului romanesc” din Canada. Mai intai, Parintele “misionar al saptamanii”, pr. dr. Dumitru Ichim si pr. Nicolae Zelea au sustinut o slujba de pomenire a scriitorului si de sfintire a monumentului. Autorul bustului, sculptorul Nicapetre, a inlaturat drapelul tricolor si a dezvelit oficial bustul, care reprezinta cea de-a sasea opera a sa in interiorul “meleagului mioritic” de la Hamilton.
In continuare, au vorbit prof. Doru Munteanu de la Facultatea “Andrei Saguna” din Brasov si prof. Sebastian Doreanu de la Universitatea din Denver, Colorado, USA, subliniind valoarea internationala a compatriotului nostru. Dr. Francisc Ion Dworschak de la Ottawa a adus apoi lamuriri privind angajamentul politic din tinerete al scriitorului. Invitatul de la Ottawa a pus la dispozitie cateva zeci de exemplare din cartea “Defending Mircea Eliade”, pe care a publicat-o in limba engleza in 2004, la Editura “Criterion Publishing”. Toti cei prezenti au mers apoi in cladirea Centrului Cultural “Nae Ionescu”, pentru a viziona filmul “Solitudine in albastru minor”, realizat de eseistul si cineastul Florin Zamfirescu (film inspirat de sculptura si personalitatea artistului Nicapetre) si filmul “Despre Mircea Eliade”.

Nuantele exilului
In seara zilei de miercuri s-a discutat si despre situatia romanilor dezradacinati din provinciile romanesti de dincolo de Nistru. Pre-zentata sub titlul “Romanismul in Basarabia si Transnistria”, conferinta a avut doi protagonisti veniti chiar de la fata locului: dl. Dorin Chirtoaca, membru in Comitetul Helsinki – Drepturile Omului, si doamna Raisa Padurean, directoarea adjuncta a Liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol. Ei insisi participanti la diverse evenimente si manifestatii din aceste provincii, conferentiarii i-au informat si pe romanii din Canada si America cu privire la umila si dureroasa situatie in care traiesc fratii nostri din Basarabia si Transnistria.
Joi seara a reinceput ciclul de conferinte. Invitatul special, Doru Munteanu, director la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National, a introdus publicul intr-o discutie cu tema “Relatiile emigratiei cu tara”.
Scurt si la subiect a vorbit si d-na Mihaela Moisin despre “Exilul nostru cel de toate zilele”, subliniind ca romanii din afara hotarelor tarii sunt de patru categorii: 1) emigrantii, cei care sunt plecati numai pentru a cauta o viata mai buna; 2) exilatii, cei care au plecat nemaiputand indura ticalosiile guvernantilor romani; 3) ocupatii, cei care, fara voia lor, sunt inca in teritorii si pamanturi romanesti aflate sub dominatii straine; si 4) deportatii, cei care au fost luati cu forta si dusi departe de limba si cultura romaneasca.
Surprinzator, dar unanim aprobat de asistenta, dl. Grigore Culian, editorul ziarului “New York Ma-gazin”, a criticat anumite trasaturi negative intalnite la cei din comunitatile romanesti, in conferinta “Comunitatile romanesti din afara granitelor Romaniei trebuie sa actioneze pentru a scapa de «cartite»” (cuvant prin care ii desemneaza pe cei care colaboreaza cu puterile politice de la Bucuresti in dauna intereselor Romaniei si a exilului). Exemplul situatiei din comunitatea romaneasca de la New York a ilustrat foarte bine aproape toate comunitatile romanesti din marile metropole din America si Canada.

Eminescu, peste granite
Dupa o excursie la Toronto, vineri seara a avut loc o “sezatoare culturala“. Dl. Adrian Sahlean de la Boston, cel care l-a tradus pe Eminescu in engleza, a recitat, in ambele limbi, versuri din creatia acestuia. In conferinta “De ce-l traducem pe Eminescu? Realitate si asteptari”, el a pledat pentru promovarea culturii romane in alte limbi. Volumul poeziilor emines-ciene – traduse in engleza – s-a vandut apoi “ca painea calda“, traducatorul neputand face fata cererilor, desi a adus cu el mai multe zeci de exemplare.
Cantareata Lia Lungu a prezentat apoi un recital, avand ca scena o gospodareasca si frumoasa casa taraneasca.
Participantii si-au luat ramas bun dupa banchetul de incheiere care, ca si intreaga saptamana, s-a desfasurat intr-o curata atmosfera romaneasca.

Rezolutia adoptata la Saptamana Romanilor, Hamilton, Canada, 21-28 august 2005
1. Semnatarii acestei rezolutii solicita autoritatilor statului roman sa recunoasca faptul ca romanii exilati sunt victime ale regimului comunist, precum si consecintele acestei stari de fapt. Solicitam autoritatilor de la Bucuresti sa denunte public caracterul criminal al regimului comunist din Romania. Cerem, in acest sens, deschiderea integrala a arhivelor fostei Securitati si a Partidului Comunist.
2. De asemenea, solicitam autoritatilor sa recunoasca cetatenia romana tuturor acelora carora le-a fost retrasa de fostul regim comunist sau ca urmare a instrainarii teritoriilor fostului Regat al Romaniei. Cerem ca in toate aceste cazuri sa fie recunoscut dreptul de restituire neconditionata a cetateniei pentru supravietuitori si pentru urmasii dovediti ai acestora, iar acest lucru sa se faca printr-o simpla instiintare personala.
3. Solicitam, de asemenea, deconspirarea informatorilor, colaboratorilor si membrilor fostei Securitati, care au locuit sau actionat in strainatate. Cerem, totodata, declasificarea dosarelor Serviciului de Informatii Externe care se refera la actiunile impotriva emigratiei si dezvaluirea persoanelor care au coordonat sau pus in practica aceste actiuni.
4. Cerem autoritatilor statului roman sa stabileasca o politica coerenta fata de Emigratie si pentru cei din teritoriile din jurul tarii astfel incat cetatenii originari din Romania cu domiciliul in strainatate sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si conationalii lor din tara.
5. Solicitam obtinerea, in colaborare cu statele de adoptie, a unor drepturi colective pentru comunitatile romanesti.
6. Cerem elaborarea, in colaborare cu organizatiile romanesti de pretutindeni, a unei strategii nationale pentru romanii din emigratie.
7. Solicitam infiintarea unei structuri apolitice care sa gestioneze toate problemele legate de emigratie si romanii din jurul granitelor. Rolul acestei structuri va fi acela de a definitiva o strategie pe termen mediu si lung pentru romanii din strainatate si de rezolvare a problemelor curente. Solicitam ca aceasta structura sa fie coordonata de catre organizatiile romanesti din strainatate. Deoarece problemele romanilor din afara granitelor sunt diferite, propunem ca Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni sa fie parte integranta a acestei structuri si sa-si concentreze activitatea exclusiv pe relatia cu romanii din jurul granitelor. Cerem analizarea activitatii Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni din perioada 1997-2005 si prezentarea, in cadrul unei Charte Albe, a actiunilor intreprinse si a sponsorizarilor acordate in perioada amintita, precum si notele explicative privind modalitatea de cheltuire a fondurilor publice acordate.
8. Solicitam autoritatilor statului roman sa dea publicitatii numele persoanelor si organizatiilor care au primit finantari din Fondul Romania, destinat imaginii externe, precum si notele justificative pentru folosirea sumelor acordate.
9. Solicitam autoritatilor romane sa ia masuri pentru eficientizarea activitatii reprezentantelor diplomatice ale Romaniei. Personalul consular al acestora este insuficient si, uneori, nepregatit, ceea ce duce la formalitati indelungate care lezeaza drepturile cetatenesti si interesele private ale celor implicati. Una din variantele propuse este ca personalul consulatelor sa fie suplimentat cu cetateni romani cu domiciliul in strainatate.
10. Solicitam Ministerului Afacerilor Externe sa analizeze activitatea si comportamentul diplomatilor romani aflati la post in strainatate. Solicitam, in acest sens, un raspuns al MAE fata de protestele repetate ale organizatiilor romanesti din Australia fata de consulul general la Sydney, Ovidiu Grecea. Totodata, solicitam schimbarea din functie a diplomatilor romani care au colaborat cu fosta Securitate sau care au avut un comportament nedemn de statutul lor.
11. Solicitam organelor abilitate sa adopte masurile necesare pentru ca toti cetatenii romani din strainatate sa poata vota. La alegerile din 2000 si 2004 numai un numar foarte mic au reusit sa-si exercite dreptul de vot, din cauza numarului insuficient de centre de vot. In acest sens, solicitam adoptarea votului electronic si a celui prin corespondenta.
12. Solicitam Bisericii Ortodoxe Romane sa renunte la presiunile pentru anexarea bisericilor ortodoxe romanesti care se afla sub o alta obladuire spirituala. Credinciosii ortodocsi din emigratie doresc revenirea sub autoritatea B.O.R, dar acest lucru trebuie realizat dupa ce Biserica Mama va recunoaste public colaborarea cu regimul comunist si va cere celor care au colaborat cu acesta sa paraseaca ierarhia bisericeasca.
13. Solicitam B.O.R sa dea publicitatii numele membrilor sai care au colaborat cu regimul comunist si cu fosta Securitate, precum si al preotilor care au fost trimisi in emigratie cu misiuni politice. Cerem Sfantului Sinod al B.O.R sa retraga acestora dreptul de a sluji in comunitatile romanesti din strainatate.
14. Solicitam Institutului Cultural Roman adoptarea unei strategii pentru emigratie. Propunem ca Institutul sa fie subordonat structurii care se va ocupa de romanii din emigratie.
15. Solicitam autoritatilor romane sa ia atitudine fata de etnocidul comis de regimul ilegal de la Tiraspol impotriva romanilor din regiunea transnistreana a Republicii Moldova, precum si sa actioneze, in conformitate cu art. 7 din Constitutia Romaniei, pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii etnice a populatiei majoritare romanesti din Republica Moldova, pentru a nu admite deznationalizarea acesteia si crearea unui pretins popor moldovenesc, distinct de poporul roman.
Adoptata la sfarsitul lucrarilor “Saptamanii romanilor”, rezolutia a fost semnata pana acum de 65 de persoane – membrii comitetului de organizare (cu o singura exceptie) si alte personalitati ce traiesc in afara granitelor Romaniei. Lista numelor a crescut rapid si ramane in continuare deschisa ([email protected]).

Articolul precedent
Articolul următor
- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Altița, element de identitate culturală în România şi Republica Moldova, înscrisă pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității

Arta cămăşii cu altiţă, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, a fost inclusă în lista patrimoniului...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -