Scoala, carusel de culturi

Doamna Émilie Langlois a fost una dintre primele femei care au ocupat un post de directoare intr-una dintre scolile publice din Québec. In 1994, cand s-a pensionat, ea a lasat in urma 35 de ani de cariera in invatamant. In toata aceasta perioada, sistemul a cunoscut, afirma doamna Langlois, doua reforme importante. Daca inainte de 1960 functiona invatarea axata pe teorie (de exemplu, se incepea prin a se arata elevilor literele, apoi se invatau cuvintele si se ajungea, in cele din urma la scris si la citit), dupa 1963 s-a introdus “metoda globala”, prin care textele erau intelese prin asociere cu imagini. Reforma urmatoare a impus “integrarea materiilor”: toate exemplele trebuiau scoase din realitatea copiilor, evitand pe cat posibil abstractiunile. In plus, majoritatea exemplelor trebuiau luate din celelalte materii pe care elevul le studia. Pe langa cadrele didactice, existau, in scoli, dascali pentru o disciplina numita “Informare scolara si profesionala” (functie inlocuita mai tarziu cu cea de consilier), care ii ajuta pe copii sa isi descopere aptitudinile.
In 1978, cand doamna Langlois a ajuns directoare adjuncta la scoala polivalenta Émile-Legault, prima pro-blema cu care s-a confruntat a fost cea a valului de scolari vietnamezi, care se inscriau la scoala fara sa stie deloc limba franceza (parintii lor emigrasera din cauza razboiului). Doua decenii mai tarziu, ca directoare a unei scoli primare din Saint-Laurent, Émilie Langlois s-a confruntat cu alte situatii de criza, generate tot de prezenta numeroasa a copiilor de imigranti – aceasta fiind, in opinia sa, una dintre caracteristicile invatamantului quebechez. “De aceasta data, problemele erau de ordin religios. Ce puteam face cand copiii lipseau in fiecare zi de vineri de la scoala ca sa mearga la moschee?
Cum sa le convingem pe fetele musulmane sa participe la orele de educatie fizica? Cum sa le explici la unii dintre elevi ca trebuie sa renunte la portul lor national, fiindca in scoala nu este permis portul armelor? Nu puteam sa organizam cursuri separate sau diferite, am fi transformat scoala intr-un Turn Babel! Ca sa nu mai spun ca diferenta de valori avea ca rezultat frecvente conflicte intre copii”.
Daca exista probleme de educatie, fosta directoare crede ca acestea se datoreaza in primul rand parintilor: “Dupa Revolutia linistita, a urmat un fenomen de pierdere a responsabilitatii in ceea ce-i priveste pe parinti. Este normal ca in familiile dezbinate, unde adultii consuma droguri sau alcool, copiii sa nu aiba decat modele negative. De asta si fug unii de acasa si se alipesc diverselor bande sau incep si ei sa consume droguri, ceea ce ii face sa renunte la scoala, in cele din urma. E foarte greu de luptat impotriva indiferentei adultilor.” Doamna Langlois considera ca politicile guvernamentale au si ele o parte din vina pentru aceasta situatie.

Simona Plopeanu
Simona Plopeanu
Simona Plopeanu are studii in literatura (Universitatea de Vest, Timisoara) si in jurnalism si "sciences de l'information" (Université de Montréal). Colaboratoare a ziarului Pagini Romanesti din 2004. In prezent, lucreaza ca specialist in informatie ("recherche") in invatamantul universitar din Québec.

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare