In urma recentului scrutin din Germania, fortele celor doua mari blocuri parlamentare, conservatorii si social-democratii, sunt foarte apropiate in Legislativ, insa nici una nu poate guverna confortabil fara cealalta. Pe scurt, conservatorii i-au depasit la voturi pe social-democratii cancelarului (inca) Schröder, insa doar cu mai putin de un procent, fiecare din cele doua formatiuni controland numai aproximativ o treime din Camera Inferioara (Bundestag) a Parlamentului german. Restul de aproximativ o treime din mandatele Legislativului au fost impartite, aproximativ egal, intre cele trei mici formatiuni care mai sunt reprezentate in Bundestag: Liberalii, Partidul Stangii si Verzii. Una peste alta, rezultatul este negativ pentru Germania, deoarece, oricare va fi componenta politica a viitorului Guvern de la Berlin, acesta va fi mai putin stabil politic decat Executivul lui Gerhard Schröder. Astfel, este foarte posibil ca mult-asteptatele reforme economice si sociale, care ar trebui sa revitalizeze economia Germaniei, sa fie amanate de nenumarate lupte si negocieri din cadrul complicatului algoritm politic care se prefigureaza. Un probabil Executiv fragil la Berlin ofera perspective mai putin roze si asupra viitorului economiei Uniunii Europene, unde blocul Germania-Franta reprezinta inca “motorul” dezvoltarii UE.
Nu in ultimul rand: rezultatul votului din Germania mai arunca o umbra asupra posibilitatii admiterii Romaniei in UE in 2007: conservatorii Angelei Merkel, favoriti la formarea noului Guvern german, sunt semnificativ mai rezervati decat social-democratii lui Gerhard Schröder cu privire la oportunitatea extinderii UE la 1 ianuarie 2007.
Marii invinsi ai alegerilor din Germania sunt, oricum va arata viitorul Guvern, conservatorii crestin-democrati, anterior considerati favoriti. Astfel, alianta dintre Uniunea Crestin-Democrata si Uniunea Social-Democrata (CDU-CSU) a obtinut numai 35% dintre voturi, insumand 225 de mandate in Bundestag. Social-democratii (SPD) s-au plasat imediat in urma conservatorilor, cu 34% din voturi, adica 222 de mandate parlamentare. Liberalii germani s-au plasat pe locul trei, cu aproape 10% din voturi, urmati fiind de Partidul Stangii (8.7%) si de Partidul Verzilor (8.1%).
La prima vedere, este clar ca alianta conservatoare nu poate forma Guvernul nici macar impreuna cu aliatii ei traditionali, liberalii, celor doua lipsindu-le cel putin 3 procente din mandatele din Parlament pentru a putea domina Bundestagul. De asemenea, social-democratii, care pana acum au guvernat alaturi de ecologistii din Partidul Verzilor, au pierdut prin aceste alegeri controlul pe care il detinea acest tandem. Matematic, alianta CDU-CSU este cea mai puternica formatiune din Parlament, dar rezultatele votului lasa loc chiar si variantei, desigur, improbabile, ca CDU-CSU sa ramana in opozitie sau sa formeze Guvernul numai pentru scurt timp.
Ciudatul Partid al Stangii are in prezent posibilitatea sa decida, in urmatorii ani, configuratia Guvernului de la Berlin. Odata ce aliantele traditionale (CDU-CSU plus liberali si SPD-Verzii) nu pot guverna ele insele, noua formatiune numita Partidul Stangii are sanse sa fie curtata intens de cele doua blocuri. Nu este exclus insa ca aceasa bizara formatiune sa fie totusi boicotata de ambele blocuri, deoarece ea adaposteste numerosi militanti comunisti.)
Monstruoasa coalitiune”ameninta Germania
Una din cele mai mari temeri in mediul economic din Germania este ca cele doua mari blocuri, conservatorii si social-democratii, ar putea forma o asa-numita “larga coalitie”, in cadrul careia sa guverneze impreuna. Aceasta varianta provoaca fiori reci atat in mediul economic din Germania, cat si in cadrul Uniunii Europene. Astfel, Germania are nevoie rapida de reforme economice de tip liberal, care sa stimuleze cresterea economiei si, in special, scaderea somajului. La fel ca si in Franta (cea de-a doua mare economie care finanteaza bugetul UE), in Germania somajul a depasit ingrijoratorul indice de 10% si continua sa creasca alarmant. Or, o astfel de coalitie antagonica in Germania ar pune numai bete in roate asteptatei reforme economice. Spre exemplu, conservatorii si social-democratii s-au contrat de nenumarate ori in campania electorala referitor la nivelul impozitelor, la reforma sistemului de sanatate sau la nivelul protectiei sociale. Chiar si Federatia Germana de Industrie s-a aratat ingrijorata de efectele negative pe care o astfel de alianta guvernamentala intre doua blocuri politice opuse le-ar avea asupra reformei economice.
In plus, din punct de vedere al decentei politice si al insasi ideii de democratie, o astfel de alianta ar fi incorecta fata de electoratul din Germania. Practic, in cazul unei aliante intre conservatori si social-democrati, alegerea grupului electoral care a votat, spre exemplu, pe social-democrati, ar fi contrara ideilor politice a jumatate din Guvernul de coalitie. Sau, invers, voturile grupului electoral care a votat pentru conservatori, ar fi folosite (transformate in putere de decizie) de catre adversarii curentului conservator, social-democratii.
Pe de alta parte, aceasta posibila coalitie ar bulversa si politica externa a Germaniei si ar putea afecta si planul Romaniei de aderare la UE in 2007. Gerhard Schröder sustine in prezent aderarea Romaniei la aceasta data, in timp ce lide-ra crestin-democratilor, Angela Merkel nu vede cu ochi buni aderarea Romaniei si Bulgariei la UE in 2007, mai ales in contextul somajului ridicat cu care se confrunta Germania. Schröder este un adept al cresterii economiei europene in defavoarea hegemoniei celei americane, in timp ce Merkel sustine o incalzire a relatiilor Germaniei cu SUA. Ramane de vazut cum se vor pune acord acesti doi adversari in cazul unei coalitii guvernamentale comune. Pana atunci, o treime din germani asteapta nerabdatori sa vada la Berlin prima femeie-cancelar din istoria Germaniei, est-germanca Angela Merkel.
Capcana anticipatelor
Una peste alta, rezultatele votului din Germania, dezavantajoase din orice punct de vedere pentru Germania si pentru intreaga Europa, demonstreaza stupiditatea gestului social-democratilor lui Schröder, care au provocat intentionat alegerile anticipate pentru a limita tendinta continua de sca-dere in sondaje a partidului lor. O regula elementara a etiche-tei politice este ca fortarea alegerile anticipate de catre Putere este necesara numai in conditiile in care statul respectiv trece printr-o criza care pune in pericol viitorul sau, si nu cu sco-pul salvarii Partidului, oricare ar fi acesta. Din nefericire, in Europa, in cea de Vest la fel ca si in cea de Est, Guvernele sunt gata sa arunce oricand tarile pe care le guverneaza in capcana anticipatelor, numai pentru a-si consolida Puterea.
