Moda si “textele” ei

Aparut la inceputul secolului XX ca articol vestimentar, tricoul a traversat, in timp, mai multe mode. El poate fi simplu, se poate distinge printr-o croiala speciala sau poate fi decorat cu un text sau un desen imprimat. Motivele imprimeurilor au evoluat si ele de-a lungul anilor. Astfel, de la inscriptionarea unui singur cuvant s-a ajuns, in zilele noastre, la posibilitatea de a imprima un text personalizat: numele posesorului sau altceva care sa-i reprezinte personalitatea. Uneori, un mesaj cu intentie umoristica, alteori unul a carui logica doar posesorul tricoului o poate intelege. Dar haideti sa vedem care sunt lucrurile pe care le putem astazi comunica prin intermediul… tricourilor noastre.
Ma aflu in centrul Montrealului. Barbatul ce paseste in fata mea trebuie ca este sarac-lipit: “I have nothing to wear” (“N-am nimic de imbracat”) – sta scris pe tricoul lui; paradoxal, se suie degraba la volanul unei masini aratoase. O domnisoara cocheta, in vagonul de metrou, anunta, pe bluzita, ca prietenul ei e plecat din oras (“My boyfriend is out of town”). Liceenii din jur sorb din ochi informatia. Alt tricou pe care-l zaresc in vreme ce stau la coada la magazinul Metro, poarta pe el o inscriptie “adanca”: “You are what you eat” (Esti ceea ce mananci). Mesaj rautacios, imi spun, cu ochii la curcanul pe care tanarul de alaturi il ridica cu grija din carucior, sa-l aseze pe banda, sau la muraturile pe care doamna din fata tocmai le achita.
In alt magazin, observ o tanara al carei tricou “curajos” ii contrazice infatisarea timida. “Baietii sunt …” si urmeaza mai multe desene: purcei, magari – toti cu paiete – si alte asemenea patrupede. Pe tricoul unui pusti scrie “Nu furati!”, pe spatele unei fete zice ca ea este un inger inteligent si dragut (“Cute and Intelligent Angel”). Asta cu ingerii e, categoric, la moda: “Nu sunt un inger”, “Inger afurisit” (!), simplu, “Inger” sau, mai complicat, “Sunt un inger ca si tine, cu calitati, dar si cu defecte”.
Laude la adresa proprietarului (“Sunt mandru ca-s chipes”), nehotarare in amor (“Nu-mi placi”, “Imi placi”), ba chiar si injuraturi “colorate”, toate se astern in inscriptii – uneori, foarte elaborate (“Voi radeti de mine pentru ca sunt diferit, eu rad de voi pentru ca sunteti toti la fel”), alteori de-a dreptul laconice (“Te ignor!”). Daca unele dintre aceste texte se adreseaza lumii intregi, altele par a avea un destinatar precis: “N-o rani pe singura femeie care te iubeste”.
Un tricou verde zice ca a fost testat mai intai pe… animale. Intr-o vitrina, sta atarnat unul rosu, care-si alunga singur cumparatorii: “Ati venit, O.K., acum puteti pleca!” Nota umoristica e la mare pret: “Cand tocmai gasisem cheia succesului, cineva a schimbat incuietoarea”, “O sa te sun (pe naiba!)”, “Dupa 4 ani de universitate, nu m-am ales decat cu slujba asta mizerabila”, “Celalalt tricou al meu e amuzant”, “Sunt un ticalos simpatic”, “Nu-i niciodata prea tarziu sa amani!”, “Poate ca sunt schizofrenic… dar macar ne avem unul pe altul”.
Moda inscriptionarilor a castigat din ce in ce mai mult teren in ultima vreme. Camasi, maieuri, bluzite, ba chiar pantaloni si jachete, toate “vorbesc” trecatorilor. Si – cine stie? – ca tot vine iarna, poate e timpul sa vedem deja si niscai paltoane “vorbarete”.