Taxe & Co.

Citește și

Petru Cotnareanu
Petru Cotnareanu
Petru Cotnăreanu este născut în dulcea Bucovină, sub poale de Rarău, trecut prin informatica preistorică şi prin ceva şcoli din Québec. În prezent sfătuitor auto­rizat pentru banii altora (de banii lui se ocupă soţia). Iubeşte lucrurile simple şi cinstite şi ia în glumă o artă tare grea, cum e cea a scrisului.

Un ardelean cu desagii in spate alearga cat il tin puterile ca sa prinda din mers personalul de Cluj. Insa trenul mareste tot mai mult viteza, spre disperarea gospodarului care, ajuns la capatul peronului, se opreste, arunca desagii pe jos si striga cu naduf: No, ca ase-i cand nu ai tu lucrul tau! (A. Ardelean)

“…este in toate, in cele ce sunt si-n cele ce maine vor rade la soare.” Pentru cei din generatia mea si nu numai, aceste versuri se asociaza in memorie cu un anume partid, ce se voia etern. Cel care a scris aceasta strofa si-a gresit doar de putin tinta, deoarece aceste rime se potrivesc mult mai bine cu impozitul.
De-a lungul istoriei, societatea omeneasca a cunoscut o sumedenie de forme de taxare, iar daca e sa ma iau dupa tendintele mondiale, impozitele vor continua sa existe. Detestate de majoritatea celor care le platesc, impozitele raman insa mereu utile pentru spitale, pentru drumuri, pentru pensii sau pentru ordinea publica. Ca toate aceste domenii ar putea fi finantate si alfel e o cu totul alta poveste, mult prea complexa pentru un scurt articol.
Teoretic, puterea de taxare a statului este nelimitata. Practic insa, fiecare guvernare incearca, de bine – de rau, sa foloseasca aceast instrument cat mai subtil posibil. Pentru a fi alesi, politicienii promit adeseori mari reduceri de taxe. Doar ca, odata ajunsi la putere, uita repede de acest lucru, asa ca noi continuam sa platim voiosi la TPS si la TVQ. Iar cei care sunt in afaceri mai platesc, pe langa taxele de vanzare, si un impozit pe castigul de capital. Dar cea mai dura dintre toate, si asta merita de tinut minte, este ultima impozitare. De ce ultima? Pentru ca se intampla exact dupa ce contribuabilul si-a dat obstescul sfarsit.
Daca o sa credeti ca va povestesc iar o gluma de la bunica, va inselati, aceasta forma de taxare exista si da multa bataie de cap succesiunilor mai instarite. In cazul sotilor legal casatoriti, la un prim deces, totalitatea bunurilor defunctului se pot transfera sotului supravietuitor fara impozitare. In schimb, la decesul celui de-al doilea sot, primul invitat la impartirea bunurilor este guvernul, prin reprezentantul sau cel mai fidel, si anume fiscul. Va amintesc ca legile fiscale sunt clare, nimeni nu poate lua cu el ce-a agonisit, cand ii vine randul sa plece la cei drepti. Legea stabileste ca, exact cu un moment inaintea decesului, fiecare dintre noi cedam celor apropiati tot ce-am adunat de-a lungul vietii. Iar cedare rimeaza foarte bine cu vanzare, care este prieten bun cu taxare.
Doar resedinta principala cu mobilele aferente, o masina, precum si sumele de bani care au fost deja impozitate nu intra sub incidenta legii. Pentru restul se simuleaza o vanzare la pretul zilei, iar castigul de capital se impoziteaza. Solutia pentru contracararea acestei situatii exista si se numeste asigurare de viata platibila la ultimul deces. Pentru familiile ale caror venituri depasesc media pe economie, acest instrument financiar poate salva intre 70% si 75% din ultima impozitare.
Si un amanunt ce nu e chiar de neglijat: acest tip de protectie este singura modalitate prin care cineva deja bolnav poate fi asigurat pentru o suma importanta.
Petru Cotnareanu
Consilier in securitate financiara
[email protected]

- Publicitate -
- Publicitate -spot_img

Ultimele articole

François Legault și CAQ, victorie clară în alegerile din Quebec

François Legault și partidul său, Coalition Avenir Québec (CAQ) au câștigat detașat alegerile care au avut loc azi în...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -