In noaptea de duminica, 30 octombrie, s-a trecut la ora oficiala de iarna. Procedeul este invers celui din primavara: acum ceasurile s-au dat inapoi, astfel incat, de exemplu, ora 3 a devenit ora 2. Principalul motiv al acestor schimbari – adoptate prin lege de aproximativ 70 de tari din lumea intreaga – este de a permite oamenilor sa beneficieze cat mai mult timp de lumina naturala, economisind – implicit – energia electrica.
In ceea ce priveste Canada, se pare ca, incepand din 2007, lucrurile se vor schimba. Deoarece Statele Unite au adoptat, in aceasta vara, decizia de a prelungi cu doua luni perioada de schimbare a orei, ratiuni economice vor impune Canadei preluarea acestui nou model. Ramane de vazut cate dintre provinciile canadiene – care au autono-mie din acest punct de vedere – se vor alinia proiectului. Saskatchewan este singura provincie care nu e afectata de aceste schimbari, pentru simplul motiv ca aici nu a fost niciodata adoptata decizia de a modifica ora primavara si toamna. (continuare in pag. 2)
Ideea de a modifica mersul orelor in functie de rasaritul si apusul soarelui a fost pentru prima oara exprimata de Benjamin Franklin, intr-un eseu din 1784. Ea a fost preluata, in 1907, de William Willet, un constructor londonez, care a propus ca ceasul sa fie dat inainte cu 20 de minute in fiecare duminica a lunii aprilie si inapoi tot cu 20 de minute in luna septembrie. Vehement contestata de fermieri, propunerea lui Willet a ramas fara urmari.
Odata cu declansarea Primului Razboi Mondial situatia se schimba, dat fiind faptul ca se face tot mai mult simtita nevoia de a economisi energia electrica. Astfel, in 1916, Anglia ia hotararea de a da ceasurile inainte cu o ora, iar Statele Unite ii urmeaza indata exemplul. Canada ia si ea aceasta masura in 1918. Dupa incheierea razboiului, decizia este abolita, pentru a fi apoi reluata in anii celei de-a doua conflagratii mondiale, usor modificata: se da ceasul inainte cu 2 ore vara si inapoi cu o ora, iarna. Québec si Ontario adopta si ele aceasta masura in 1940, exemplul lor fiind urmat doi ani mai tarziu de restul Canadei.
Uniform Time Act of 1966 stabileste, in Statele Unite, noile date, care vor fi adoptate apoi si in Canada: schimbarea se face la ora 2, in ultima duminica din aprilie, respectiv, in ultima duminica din octombrie. 20 de ani mai tarziu, administratia lui Reagan descopera ca se pot economisi anual pana la 300 000 de barili de petrol, daca trecerea la ora de vara se va face nu in ultima, ci in prima duminica a lunii aprilie.
Si iata ca anul acesta, in iulie, Congresul American a adoptat – din aceleasi motive de economie a energiei – o noua lege, care stabileste ca ora de vara va incepe in primul week-end din luna martie, iar cea de iarna in ultimul week-end din noiembrie. Un model pe care – ca de obicei – Canada se arata gata sa-l preia, pentru a evita consecintele pe care decalajul de ora le-ar avea asupra economiei sale, strans legate de cea americana.
Fiecare ceas cu limba lui…
In functie de situarea lor pe glob, tarile au adoptat hotarari diferite privind trecerea la ora de vara si de iarna. Astfel, in Europa, schimbarea s-a facut in prima duminica din martie pana in 1996, cand ora de vara a fost stabilita pentru ultima duminica a aceleiasi luni, in vreme ce ora de iarna a ramas neschimbata: ultima duminica din octombrie. In Rusia, ceasul de da inainte cu doua ore vara si inapoi cu o ora iarna. In tarile situate in emisfera sudica – in care e vara cand la noi este iarna – se da ora inainte in octombrie, ramanand astfel pana in martie.
Exista si tari sau regiuni care au hotarat sa nu isi modifice deloc ceasul. Acesta este nu doar cazul provinciei canadiene Saskatchewan, dar si al unor state americane – Arizona, o parte din Indiana, Hawaii, sau a unor tari precum Maroc, China, Islanda etc.
Cat despre efectele acestor modificari, parerile sunt impartite. Aspectele pozitive deja mentionate sunt economisirea energiei si utilizarea la maxim a luminii naturale (ceea ce ar avea, dupa unii, ca rezultate adiacente diminuarea numarului de accidente si a fenomenului infractional). Cei care combat aceasta idee aduc ca principal argument motive de sanatate, mai ales in cazul persoanelor care sufera de tulburari ale somnului. Canadienii, pragmatici, au adaugat o utilitate in plus acestei masuri: astfel, la fiecare din cele doua schimbari anuale, pompierii sfatuiesc populatia sa inlocuiasca bateriile la detectoarele de fum din locuinte, aceasta fiind o metoda sigura de a nu uita sa o faca.
