Batalia pentru functia de primar al orasului Montréal – la alegerile din 6 noiembrie – se da, ca si acum patru ani, intre Gérald Tremblay si Pierre Bourque. In realitate, in cursa electorala a Primariei sunt inscrisi patru candidati, ceea ce arata ca, spre deosebire de alti ani, nu sunt prea multi aspirantii la “misia” de a dirija viata administrativa a orasului. Dintre cei patru insa, numai Bourque si Tremblay sunt cu adevarat de luat in calcul, asa cum o arata si decizia postului public de televiziune Radio-Canada de a-i invita doar pe ei la singura confruntare tv in limba franceza din cadrul acestei campanii electorale.
Paradoxul acestei campanii electorale: pana cu o saptamana inaintea alegerilor nu a fost facut public nici un sondaj care sa arate preferintele montrealezilor referitor la functia de primar. Reprezentantii firmelor de sondare a opiniei publice spun ca motivul este interesul scazut al mass-media fata de subiect, deoarece presa este cea care solicita, de obicei, realizarea unor astfel de sondaje. La 30 octombrie a fost dat publicitatii primul sondaj pe aceasta tema, realizat de Léger Marketing. Conform acestuia, Gérald Tremblay conduce detasat, cu 47%, fata de Pierre Bourque (29%) si Richard Bergeron (4%).
Acest sondaj a fost realizat pe un esantion de 800 de persoane, in perioada 24 – 26 octombrie. Din punctul de vedere al interesului fata de actuala campanie electorala, 53% dintre cei intervievati au declarat ca nu-i intereseaza, in vreme ce 46% s-au aratat preocupati de rezultatul alegerilor. Dintre cei interesati de campania electorala, majoritatea sunt anglofoni – 61%, 46% sunt alofoni si abia 42% sunt francofoni.
Referitor la functia de primar al orasului, 47% dinte cei intervievati au declarat ca-l vor vota pe Tremblay, 29% pe Bourque si doar 4% pe Richard Bergeron. Cele mai multe voturi le va primi Tremblay de la locuitorii din vestul orasului, in vreme ce Bourque va numara mai multe voturi in est. Tot pe Tremblay il vor sprinjini 57% dintre proprietari.
In ceea ce priveste prioritatile viitorului primar, sondajul arata urmatoarele: 25% dintre cei intervievati considera ca mediul si calitatea vietii trebuie sa se afle pe primul plan, 19% propun intretinerea strazilor, 14% voteaza pentru locuintele sociale, 12% considera ca trebuie avuta in vedere dezvoltarea economica a orasului, 9% sustin securitatea publica si 8% ar privilegia transportul in comun.
Sondajul avertizeaza ca 43% dintre montrealezi si-ar putea schimba opinia in timpul acestei ultime saptamani dinaintea votarii.
In editia de joi, 27 octombrie, a emisiunii La part des choses, animatorul Bernard Drainville i-a invitat pe cei doi candidati la Primaria Montréalului sa isi structureze discursul avand in vedere patru teme majore: gestiunea municipala si finantele, serviciile fata de cetateni, dezvoltarea economica si calitatea vietii.
Cei care n-aveau cunostinta de continutul platformelor electorale ale celor doua echipe, conduse de Tremblay si Bourque, puteau obtine astfel informatiile necesare pentru a raspunde, in 6 noiembrie, la intrebarea “Eu pentru cine votez?”. Dar, desi in conferinta de presa de mai tarziu fiecare se declara “castigator” si mandru de prestatia sa, aceasta confruntare ne-a demonstrat ca e destul de greu sa intelegem ceva din activitatile celor care ne reprezinta.
La incheierea emisiunii, parerea comentatorilor a fost ca actualul primar si-a pus mai bine in valoare realizarile, in vreme ce principalul atu al rivalului sau a constat intr-o mai mare spontaneitate si un discurs direct. Din punctul nostru de vedere, aceasta confruntare s-a remarcat prin lipsa de originalitate. Timp de mai bine de o ora ne-am reamintit legile electorale de lustruire a propriei persoane si am urmarit procesul de oglindire comparativa a “combatantilor”, intr-o succesiune de imagini care isi schimbau culoarea in functie de vorbitor.
Boxing Night
Formula principala a dezbaterii a fost cea clasica: ceea ce Tremblay afirma, nega Bourque, iar spusele lui Bourque erau, la randul lor, contestate de Tremblay. Spre exemplu, Bourque l-a acuzat pe Tremblay de saracirea unor arondismente, iar Tremblay a raspuns ca, dimpotriva, a crescut finantarea acestora cu 16%. Daca actualul primar a asimilat sintagma “nids-de-poule” cu “nids-de-Bourque”, fostul primar i-a raspuns ca, pe vremea lui, gropile din asfalt nu erau nici atat de multe, nici atat de adanci ca in prezent. Exemplele ar putea continua.
Cei doi adversari s-au intrecut in a-si contura, reciproc, o imagine defavorabila, din aceasta perspectiva creionandu-se doua tipuri: Bourque-zgarcitul si Tremblay-risipitorul. Astfel, referitor la tema finantelor publice, Bourque l-a acuzat pe actualul primar ca a crescut cheltuielile cu 500 de milioane in 4 ani si a majorat CAM cu 20 de procente. In replica, Tremblay i-a reprosat fostului primar ca nu a investit suficient in apa potabila si in transportul in comun si ca nu a platit obligatiile pentru regimul de pensii. Atunci cand nu putea fi respinsa, orice trasatura negativa isi gasea pandant intr-o trasatura cel putin la fel de “neagra” a rivalului: daca Bourque “nu a gestionat bine cartierul in care locuieste”, Tremblay “nu reuseste sa vada orasul ca un intreg”.
Fiindca adevarul are multe fete, faptul ca Pierre Bourque a mai avut doua mandate consecutive, in trecut, la Primaria Montréalului, aparea ca un avantaj in ochii lui Bourque si ca un dezavantaj in cei ai lui Tremblay: in vreme ce primul se falea cu experienta, celalalt amintea despre “datoriile” lasate mostenire. In sens invers, daca Tremblay se arata cunoscator intr-ale problemelor orasului, Bourque gasea cu cale sa ii reproseze ca nu a gasit solutii pentru rezolvarea acestora. De unde rezulta ca nici Bourque nu le-a solutionat, la vremea sa. In ceea ce priveste realizarile Primariei, nu vom afla niciodata cui se datoreaza o buna parte dintre acestea, ele fiind revendicate in egala masura de cei doi candidati.
De-o fi una, de-o fi alta
Sa aratam, in incheiere, ca au fost totusi aduse in discutie si unele problemele grave care afecteaza viata locuitorilor Montréalului, desi au fost abordate intr-o maniera superficiala. Astfel, Bourque a semnalat fenomenul plecarii familiilor tinere din oras, considerand ca singura vina pentru aceasta situatie o are administratia Tremblay. Actualul primar, la randul sau, a amintit despre tinerii fara adapost si despre persoanele afectate de droguri, spunand ca, desi veche, problema va gasi rezolvare in timp.
Dupa ce au promis investitii in diverse domenii – dand cifre concrete – concluziile pe care ni le-au propus cei doi aspiranti la functia de primar au fost ca avem de ales intre un nostalgic al trecutului (Bourque) si un nerealist al viitorului (Tremblay). Sa recunoastem, alegerea e cam greu de facut. Asta daca nu cumva cea de-a doua dezbatere televizata – de aceasta data in limba engleza – programata pentru 30 octombrie la CFCF nu ne va fi de mai mult ajutor.
