O miscare politica extrem de importanta realizata recent in Rusia a trecut aproape neobservata pe mapamond. Presedintele Vladimir Putin a numit doi colaboratori apropiati in inalte functii in Guvernul de la Moscova. La prima vedere, nimic foarte grav. Analizand insa biografia respectivelor personaje, este evidenta o tendinta ingrijoratoare pentru Europa, deci si pentru Romania, dar chiar si pentru Rusia: revenirea aparatului fostului KGB la putere la Moscova.
Vladimir Putin i-a numit saptamana trecuta pe seful Administratiei prezidentiale de la Moscova, Dmitri Medvedev, si pe ministrul Apararii, Serghei Ivanov, in functiile de vice-premieri ai Rusiei. Atat Medvedev cat si Ivanov sunt cunoscuti drept “conservatori” ai revizionismului rusesc, si impartasesc nostalgia lui Vladimir Putin fata de fosta Uniune Sovietica. De asemenea, sunt niste “hard-lineri” ai temutului serviciu de securitate sovietic, KGB. Mai mult decat atat, ei provin, ca si Vladimir Putin, din “leaganul” imperialismului rusesc: Sankt Petersburg, vechea Capitala imperiala tarista.
“Maestrul” Serghei Ivanov, succesorul lui Putin?
Noul vicepremier Serghei Ivanov are o biografie care duce mai degraba cu gandul la personaje de genul Iuri Andropov sau Lavrenti Beria si mai putin catre actualii politicieni europeni – in contextul in care Rusia se pretinde o tara cu valori europene. Astfel, Serghei Ivanov este absolvent al Scolii KGB de la Minsk si a activat ca inalt oficial al Directora-tului Secund al KGB (contraspionaj), fiind ulterior promovat la Primul Directorat (spionaj extern); apoi a fost sef de antena in Finlanda, Suedia, Kenya, Marea Britanie. Dupa caderea URSS, a fost promovat in continuare in serviciile de spionaj ruse, activand intre 1991 si 1998 in Serviciul de Informatii Externe (SVR, mostenitorul Primului directorat al KGB).
Sub protectia lui Vladimir Putin, el insusi fost inalt ofiter al KGB, Serghei Ivanov a trecut, in “buna” traditie rusa, din aparatul de securitate represiv in “elita” politica moscovita. In cele din urma a fost promovat ministru al Apararii, iar zilele trecute a ajuns vice-premier. Aceasta nu este insa decat o etapa intermediara, pentru ca, potrivit mai multor analisti, Serghei Ivanov este succesorul preferat de aparatul fostului KGB pentru Presedintia Rusiei dupa finalul mandatului lui Putin. Un alt candidat aflat in carti este Roman Abramovici.
Ramane de vazut ce linie politica va adopta potentialul presedinte rus Serghei Ivanov fata de Eu-ropa. Un indiciu: in septembrie 2000, pentru a impiedica schimbarea regimului lui Slobodan Milosevici, Serghei Ivanov a propus Kremlinului trimiterea unei flote militare rusesti in Mediterana. Pe langa agresivul Serghei Ivanov, pana si Vladimir Putin pare pasnic.
Medvedev, noua “eminenta cenusie” a Kremlinului
Cel de-al doilea conservator si nostalgic sovietic adus zilele trecute de Putin la conducerea Guvernului de la Moscova, Dmitri Medvedev, are o biografie mai putin cunoscuta. Este unul dintre cei mai tineri factori de decizie de la Kremlin si a fost “antrenat” in acelasi “club imperialist” de la Sankt Petersburg, unde a colaborat cu aceiasi Vladimir Putin si Serghei Ivanov. Dmitri Medvedev completeaza aceasta troica KGB, fiind unul dintre cei mai abili tacticieni si manipulanti ai maselor. Spre exemplu, factorul nationalist rusesc este una din armele de manipulare utilizata cu predilectie de Medvedev. In contextul in care cea mai mare parte dintre rusi este nemultumita de destramarea URSS, Medvedev nu ezita sa “avertizeze” ca Rusia ar fi “amenintata de pericolul scindarii nationale”. Prin aceasta asertiune aducatoare de popularitate, dar extrem de periculoasa, Dmitri Medvedev se apropie de o celebra si monstruoasa fraza formulata de Vladimir Putin. “Destramarea Uniunii Sovietice este cea mai mare catastrofa geopolitica a acestui secol”, delira “Tarul” de la Kremlin la inceputul acestui an.
