Fratii si lupii tineri

Cica fratii Negoita din Bucuresti (n-am auzit niciodata de ei cat timp locuiam acolo si ma invarteam in aceasta lume) au inceput sa construiasca pe un teren viran din Vitan cel mai mare hotel din Europa de Est. Un hotel cu 1.000 de camere, comparabil cu gigantii hotelieri din Las Vegas. Costul investitiei se ridica la 30 de milioane de euro, iar oamenii nu par nebuni, din moment ce pastoresc cu succes o retea de hoteluri ieftine, numita Confort.
Fratii Paunescu detin cateva din cele mai vechi hoteluri din Capitala. Intercontinentalul, pe care-l stie toata lumea, Lido, de pe Magheru si Rex din Mamaia. Nu le-au construit ei, ci – chipurile – le-au cumparat. Mai bine zis le-au cam primit de pomana in marea epoca a trecerii proprietatii de stat in mainile catorva cu spate politic. Din cate imi amintesc, nici macar mocheta de la Intercontinental n-a fost schimbata. In schimb banii curg. Fratele Copos are in proprietate si el o buna parte din capacitatea turistica a tarii. Fata de Paunesti, el a miscat cate ceva.
Intre fratii pe care ii stie toata lumea (si care figureaza pe locurile fruntase din topul miliardarilor romani) si fratii Negoita nu exista nici o legatura. Primii, cei care s-au miscat suspect de repede dupa revolutie, sunt trecutul; ceilalti reprezinta viitorul, noua clasa de business-men din Romania. Cei care incearca sa construiasca averi pornind de jos, cum au pornit acum 200 de ani americanii in vestul salbatic. Va mai trece probabil o generatie pana cand tinerii, prea naivi sa se infrupte din prada haosului de la revolutie, vor conduce afacerile in Romania.
Apropo de tineri, citesc ca un pustan roman – pacat ca nu i-am retinut numele – a reusit, cu 700 de dolari, sa puna pe picioare, in 2 ani, o afacere pe care a vandut-o Microsoft-ului cu 7 milioane de dolari. El nu apare in topul bogatilor, nu vine la televizor sa-si dea cu parerea nici despre afaceri si nici despre fotbal. Nu umbla cu escorta, ca unii dintre frati si prefera jeansii in locul pantalonilor de stofa fina, englezeasca. Cica n-are Mercedes, are doar bicicleta. Nu se gandeste sa-si puna cei 7 milioane de dolari in siguranta, in bancile elvetiene, pentru ca nu trebuie sa-i ascunda. Si mai ales, vrea sa-i investeasca.
Cica in Romania se construieste mult si nu o fac cei pe care ii vedem la televizor. Construiesc – nu ma refer doar la constructii – oameni tineri, care gandesc afacerile altfel si carora nu le-a picat vreo pleasca in cap. Pe umerii lor se afla tot viitorul Romaniei. Din pacate, nu ei fac politica romaneasca. Asta-i monopolul, fratilor! Deocamdata.