Gheorghe Zamfir din nou la Montréal

Citește și

Simona Plopeanu
Simona Plopeanu
Simona Plopeanu are studii in literatura (Universitatea de Vest, Timisoara) si in jurnalism si "sciences de l'information" (Université de Montréal). Colaboratoare a ziarului Pagini Romanesti din 2004. In prezent, lucreaza ca specialist in informatie ("recherche") in invatamantul universitar din Québec.

Pe 19 ianuarie 2006, Gheorghe Zamfir va concerta la sala Wilfrid Pelletier din Montréal. Concertul din 19 ianuarie de la Montréal face parte dintr-un turneu canadian, in care maestrul Zamfir va canta alaturi de Quintetul de coarde Athenaeum.
Nascut in 1941 la Gaiesti, Gheorghe Zamfir a fost atras, inca din copilarie, de muzica lautarilor. El va parasi acordeonul in favoarea naiului, instrument care il va face celebru in intreaga lume. Una din inovatiile cu care se mandreste este crearea stilului nai-orga (in 1972). De asemenea, el a creat noi tipuri de nai: a transformat traditionalul nai de 20 de tuburi in unul cu 22, apoi cu 25, 28 si chiar cu 30 de tuburi. Interpret al unor piese din repertoriul clasic si modern, Gheorghe Zamfir este si autor a peste 300 de lucrari in stil folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental si simfonic. Intre altele, el a realizat coloana sonora a filmului “Once upon a time in America”, de Sergio Leone. Gheorghe Zamfir si-a petrecut mai mult de un deceniu din viatain exil, naiul sau fiind astazi indragit pe toate continentele.

In anii ’80, ati fost primul artist european care a obtinut doua discuri de aur in SUA, iar in Canada ati batut recordurile, vanzand 5 milioane de discuri in aceeasi perioada. Carui fapt credeti ca i se datoreaza acest succes?
Intr-adevar, in anii ‘80 succesul meu a fost enorm in SUA si Canada si sunt convins ca discurile vandute au fost nu de ordinul milioanelor, ci al zecilor de milioane. In Canada, am depasit la vanzari chiar si staruri americane precum Madonna si Michael Jackson. Numai ca de drepturile mele au profitat altii. Fata de cat am vandut in SUA ar fi trebuit sa am 20 de discuri de aur!

- Publicitate -

Exilul v-a adus si la Montréal. Cum ati ajuns aici?
Exilul meu a inceput in Franta, la Paris. Mi-a fost insa teama ca vor veni comunistii la putere, dupa ce Mittérand a castigat alegerile in 1981, asa ca, dintre cele doua optiuni pe care le aveam – Australia si Canada – am ales Canada, mai ales ca in Québec si la Montréal puteam vorbi franceza, limba pe care o stiam bine. In Montréal nu am stat decat sporadic, in 1987, ultimul an al sederii mele in Canada, inainte de a ma intoarce definitiv in Europa. Intre 1983 si 1987 am locuit intr-o proprietate de pe malul lacului Des Deux-Montagnes.

De ce ati parasit Canada si cum ati caracteriza perioada petrecuta aici?
Am plecat din Canada pentru ca mi-au refuzat cetatenia canadiana, pe motiv ca nu am stat aici mai mult de trei luni pe an consecutiv. Distantele intre orase fiind imense, dupa fiecare turneu eram extenuat. Decalajul de fus orar devenise si el insuportabil, mai ales cand faceam traseul Montréal-Paris, unde ma intorceam foarte des, pentru ca Parisul imi lipsea enorm in acea epoca.
Exilul a avut repercusiuni nefaste asupra mea: imi iubeam enorm tara si nu puteam concepe ca n-am sa mai pot sa ma intorc acasa niciodata.

Intr-un interviu din 2002, declarati ca ati fost dezamagit de dezbinarea din comunitatea romaneasca din America si Canada. Care sunt faptele care v-au condus la aceasta concluzie? Ne puteti da exemple?
Eram absolut convins ca Ceausescu a plasat – in toate bisericile ortodoxe din tarile unde se aflau romani exilati – preoti comunisti “scoliti” la Craiova in cel mai mare secret. Ei erau pusi sa tina evidenta romanilor si sa-i dezbine prin intrigi si dezinformare. Am reperat cativa. In Australia, era preotul Gaina din Melbourne si inca unul, din Adelaide, amandoi securisti. In Canada, era preotul din Hamilton. Ca ei, erau cu zecile, raspanditi in misiuni speciale in toata lumea.

- Publicitate -

Reveniti dupa aproape 10 ani la Montréal. Care va fi repertoriul concertului?
Revin la Montréal dupa o foarte lunga perioada. Mi-a placut foarte mult acest oras, cu un pronuntat caracter european. Muzica mea se canta peste tot: in hoteluri, pe culoare, in ascensoare, in magazine. Devenise o obsesie. Cei din Romania nu au nici un fel de informatie despre fenomenul care se crease in acea epoca. Sunt bucuros sa revin in acest oras, sa cant un repertoriu nou, precum Anotimpurile de Vivaldi, suite romanesti compuse de mine si piese din repertoriul care in anii ‘80 a avut un imens succes in Canada.

In anii ‘90 ati hotarat sa va intoarceti in Romania. In presa s-au vehiculat informatii contradictorii, legate de implicarea dumneavoastra in politica (alaturi de PRM), de problemele pe care le-ati fi avut cu fiscul etc. Ce este adevarat din toate acestea?
In aprilie 1990 m-am intors in tara mea natala, crezand ca as putea juca un rol in salvarea poporului – aflat in colaps. In acel “HAOS”, am luat atitudine ca un patriot si, ca un luptator pentru adevar ce eram, am divulgat energic ororile comuniste, nestiind ca jocul era deja facut si ca telul fusese precis calculat. M-am inselat amarnic si am fost trecut in colimatorul lui Ion Iliescu si al acolitilor lui, cu ordin sa fiu lichidat definitiv. S-a reusit pe deplin, printr-o campanie diabolica de dezinformare si denigrare.
In ce priveste PRM, nu am fost niciodata membru. L-am ajutat pe Vadim Tudor din considerente pur nationale, religioase, patriotice. De pe urma zvonului ca am fost membru PRM am avut imens de suferit, fiind supus la al treilea exil (al doilea avand loc intre 1993-1997 in Franta), in propria mea tara. Campania in lume si in presa romaneasca a fost ucigatoare timp de 5 ani neintrerupt. Cu fiscul nu am avut probleme. Ei au cautat nod in papura. Eu am platit in Canada 513.000$, impozitele pe care am considerat ca le datorez. Francezii n-au vrut sa recunoasca acest lucru si m-au supus la o a doua impozitare. Eu nu eram fabrica de bere Labatt, sa platesc milioane de dolari. Eram singur, munceam cinstit si faceam eforturi supraomenesti sa ridic cultura lumii si a tarii mele.

Dupa ce v-ati intors in tara, vi s-a oferit prima catedra de nai din lume, la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti. Au existat insa probleme si acolo. Care este situatia la ora actuala?
Am luptat 10 ani de zile cu morile de vant, ca sa creez prima catedra de nai din lume la nivel universitar. Am fost angajat, in cadrul Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, cu titlul de profesor colaborator asociat si tinut in acest post timp de 4 ani. In paralel cu clasa mea s-a creat imediat o alta clasa, tot de nai (cu toate ca nu avea decat 4 studenti), condusa de o anume Dalila Cernatescu, o fata de 27 de ani fara diploma de nai, fara scoala de muzica. Studentii amenintand cu o interventie la minister, lucrurile s-au calmat, pentru ca in anul urmator sa fie creata special pentru ea si o clasa de muzica de camera. A urmat o auditie fantoma prin care ea a obtinut niste note care i-au permis sa fie imediat titularizata ca asistenta si sa ma impinga incet afara. In octombrie 2005 am fost eliminat de catre rectorul Dan Buciu si decanul Serban Soreanu. S-a ajuns la un scandal monstru, toata tara fiind de partea mea si a celor 10 studenti ai mei ramasi fara profesor. Intrebat de ce a fost nevoie de tot acest circ, Dan Buciu a raspuns: Este o politica: a institutiei.” Atunci am inteles adevarul. Si el si Soreanu erau pusi sa execute ordine de sus.

Regretati decizia de a va intoarce in Romania?
Regret, dupa toate tragediile prin care am trecut si trec, ca m-am intors in Romania. Recent am sarbatorit 50 de ani de activitate solistica, la Filarmonica de stat George Enescu, prezentand doua premiere, compozitii personale: Messa Pacii pentru nai, cor, orga, recitator, instrumente populare si orchestra simfonica si Concertul pentru nai, pian si orchestra – premiera mondiala, precum si Marea rapsodie a primaverii pentru nai si orchestra. Cu tot succesul urias si sala plina, nu s-a scris nici un cuvant in presa, ca si cum nu exist. Aici ma simt ca un exilat, ca un detinut in aer liber.

Este cunoscuta relatia speciala pe care ati avut-o cu Papa Ioan Paul al II-lea. Ce inseamna ca v-ati propus sa deveniti “mesagerul testamentului moral” al fostului Suveran Pontif?
Singura salvare a mea a fost rugaciunea si meditatia. Este adevarat ca intentia mea a fost ca Papa Ioan Paul al II-lea sa accepte prezentarea naiului in finalul predicilor sale, ca un instrument purificator, aducator de PACE si LUMINA. De cand am descoperit RUGACIUNEA IN NAI, prin doina romaneasca si folcorul nostru in general, am avut planul sa purific toata tara si toata planeta, sa salvez omenirea de la dezastru, de la pieirea ei iminenta.

Aveti un mesaj special pentru romani acum, in pragul Craciunului?
Sa ne tinem de biserica noastra ortodoxa, de credinta noastra veche de 2.000 de ani, caci in ea sunt valorile spirituale cele mai de pret!

- Publicitate -
- Publicitate -spot_img

Ultimele articole

François Legault și CAQ, victorie clară în alegerile din Quebec

François Legault și partidul său, Coalition Avenir Québec (CAQ) au câștigat detașat alegerile care au avut loc azi în...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -