Republica Moldova, Ucraina si Georgia sunt state ex-sovietice care in ultimii ani au incercat sa isi schimbe hotarat directia politicii externe, desprinzandu-se din orbita Moscovei si pornind pe drumul catre NATO si Uniunea Europeana. Ucraina si Georgia au luat-o chiar inaintea Basarabiei in ceea ce priveste schimbarea politica; ele s-au scuturat de marionetele nostalgic-comuniste si au in prezent lideri pro-occidentali, ajunsi la putere dupa revolutii de catifea. In cazul Republicii Moldova situatia e mai speciala: desi tot Partidul Comunist carmuieste Basarabia, liderii acestuia au inteles ca orice revenire spre Rusia este (cel putin temporar) atat impotriva intereselor Republicii Moldova, cat mai ales impotriva propriilor lor interese.
Astfel, in ultimii doi ani, Moldova, Georgia si Ucraina si-au declarat oficial intentia de a adera la Uniunea Europeana si la NATO. Federatia Rusa a simtit imediat pericolul pierderii influentei in Europa de Est, la care se adauga si frustrarea conducatorilor Rusiei (majoritatea fosti ofiteri KGB) fata de zonele de influenta pierdute de URSS in1989. De altfel, Moscova s-a opus cu inversunare “revolutiilor portocalii” care au indepartat recent de la putere regimurile pro-ruse din Georgia si Ucraina. Analisti politici de la Chisinau afirma ca presedintele rus Vladimir Putin i-ar fi cerut fostului lider ucrainean Leonid Kucima chiar sa autorizeze folosirea fortei impotriva sutelor de mii de manifestanti, participanti la “revolutia portocalie de la Kiev”.
In conditiile in care economiile Republicii Moldova, Ucrainei si Georgiei depind de gazele naturale pe care le importa din Rusia, Moscova a decis sa sporeasca enorm presiunea politica asupra Chisinaului, Kievului si Tbilisi-ului prin scumpirea majora a pretului gazelor naturale. Prin urmare, compania rusa de stat care detine monopolul exportului de gaze naturale, Gazprom, a anuntat zilele trecute ca, incepand de anul viitor, Republica Moldova va trebui sa achite 160 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale rusesti. Asta in conditiile in care, in prezent, Moldova plateste 80 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, iar Republica Moldova este considerata cea mai saraca tara din Europa.
Situatia este asemanatoare pentru Ucraina, unde factura pentru anul viitor va fi tot de 160 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, in conditiile in care pretul in prezent este numai 50 de dolari mia de metri cubi. La randul ei, Georgia se vede confruntata cu aceeasi problema, la scurt timp dupa ce acest stat si-a declarat intentia de a adera la NATO si UE: Gazprom a anuntat ca va solicita 110 dolari pentru o mie de metri cubi de gaze, in timp ce in acest moment georgienii platesc 63 de dolari pentru aceeasi cantitate.
In cazul in care planul rusesc de santaj impotriva Moldovei, Ucrainei si Georgiei va functiona, exista posibilitatea ca, pe termen lung, populatiile acestor tari sa isi schimbe optiunile euro-atlantice. Practic, in urma aplicarii acestor tarife, economiile celor trei tari vor fi grav afectate, iar incalzirea apartamentelor poate deveni un lux. Este evident ca Rusia spera ca nemultumirile populatiilor sa duca la caderea Guvernelor care in prezent sunt pro-UE si pro-NATO, moment in care ea va incerca sa repuna politiceni-marioneta la conducerea acestor tari.
Prin urmare, tara noastra are datoria de a actiona in favoarea populatiei romanesti din Republica Moldova. Intentia autoritatilor romane de a furniza Basarabiei curent electric este cunoscuta; ramane de vazut doar daca se vor initia asemenea masuri si pentru compensarea deficitului de gaze naturale al Republicii Moldova.
Pentru moment, factori de decizie de la Bucuresti invoca faptul ca economia romaneasca are ea insasi probleme mari. Ecuatia e insa banala: in realitate, tara noastra va avea un pret mult mai mare de platit in viitor, in cazul unei crize economice accentuate a Republicii Moldova. In acel moment, milioanele de romani basarabeni vor avea tot dreptul sa se considere din nou lasati de izbeliste de Romania.
