Desemnata ca inlocuitoare a d-lui Liviu Maior in functia de Ambasador al Romaniei in Canada, d-na Elena Sava-Stefoi si-a luat postul in primire la sfarsitul anului trecut.
Ati fost, in urma cu cativa ani, Consul General la Montréal. Experienta din acea perioada va este acum de folos?
Cred ca experienta consulara este utila pentru orice diplomat. Cu atat mai mult ea e necesara unui ambasador, care trebuie sa coordoneze nu doar activitatea unui functionar consular integrat in echipa de la misiune, ci si pe aceea a doua consulate generale din tara de resedinta. in ceea ce ma priveste, tot ce am acumulat in calitate de consul general la Montréal mi se pare o valoare adaugata experientei profesionale dobandite in ultimii sapte ani in Ministerul de Externe.
Vara trecuta, premierul Tariceanu le cerea diplomatilor romani sa nu mai foloseasca “limbajul de la Stefan Gheorghiu”. Mai sunt astfel de persoane printre functionarii nostri de la Ottawa?
Majoritatea diplomatilor de la Ambasada Romaniei la Ottawa sunt veniti in Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei dupa 1991, prin concurs. Desi background-ul lor profesional este unul foarte divers, toti sunt beneficiarii unor burse si stagii de pregatire oferite de reputate institutii academice si guvernamentale din strainatate, cu precadere din lumea occidentala. Pe langa o vasta cultura generala si studii de specialitate in diverse domenii – istorie, politologie, relatii internationale, drept international public si privat -, practica diplomatiei necesita si stapanirea completa a unui “jargon” aparte, a unor instrumente “birocratice” valabile in orice institutie de profil. Uneori, vocabularul folosit trebuie chiar sa lase impresia unui limbaj strict, chiar rigid. Un text diplomatic, care la prima vedere pare anost, poate contine puternice mesaje politico-diplomatice cu efecte din cele mai variate in relatia bilaterala a unei tari, in activitatea unei institutii sau organizatii internationale. E valabil si pentru o “Nota verbala”, si pentru un speech ministerial.
Se spune ca diplomatia ar fi “armata in haine de gala”. Cum se impaca un poet cu lumea negocierilor dure?
Chiar si o scurta incursiune in istoria comuna a literaturii si a diplomatiei ne arata ca arta “negocierilor dure” nu este deloc incompatibila cu arta poetica, as spune chiar dimpotriva. In Evul Mediu, in Irlanda si Italia, in Spania si Franta, dar si in lumea araba sau in alte spatii culturale, poeti cu faima au servit ca diplomati si au ramas atat in analele diplomatice ale tarilor natale, cat si in arhivele cultural-politice ale statelor in care au fost acreditati.
Pastrand proportiile si simtul masurii, pot spune ca eu am facut literatura apreciata, dar si analiza politica de succes, intai de toate pentru ca am fost intotdeauna un cititor atent: al cartilor, al dezbaterilor de idei, al oamenilor, al situatiilor de viata, al tendintelor de evolutie intr-un plan sau altul, ba chiar si al propriilor mele greseli. N-am nici un motiv sa ma dezic de natura mea poetica. Dimpotriva, am grija s-o cultiv si o voi folosi in diplomatie ca pe un atu in plus. Ca sa negociezi bine, trebuie sa “citesti” cum trebuie contextul (cu oportunitatile si vulnerabilitatile sale), sa-ti evaluezi corect interlocutorul (si sansele de a-l convinge, impresiona, determina sa-ti “preia” argumentele), sa detectezi si sa prevezi, sa vorbesti si sa scrii cu talent si charisma, sa te atasezi de alte culturi, psihologii si puncte de vedere, dar sa stii cum sa promovezi valorile tarii tale. Cu atat mai bine daca esti sensibil, uman, onest, capabil sa inveti zi de zi.
Care este, in prezent, nivelul schimburilor comerciale dintre Romania si Canada?
Pe baza datelor partiale de care dispunem in acest moment, in cursul primelor zece luni ale anului 2005, schimburile comerciale dintre Romania si Canada au insumat 230,7 milioane USD pe ambele directii, in fapt o crestere de 23% fata de aceeasi perioada a anului 2004.
Pentru imbunatatirea acestor performante, avem in vedere, in principal, promovarea unor produse noi, cu potential de export pe piata Canadei, de genul produselor alimentare, laminate plate din aluminiu, uleiurilor minerale, articolelor din ceramica si portelan, articole din piele si blana, instrumente muzicale cu coarde, componente de turbine hidraulice, turbine cu abur, cazane, produse specifice IT. Nu vom neglija extinderea actiunilor de promovare a ofertei romanesti de export, cu precadere in provinciile atlantice, Columbia Britanica si Alberta, dar si organizarea unor misiuni economice romanesti, care sa participe la expozitii si targuri din Canada, specializate pe diverse domenii de activitate. in masura in care va exista interes din partea partenerilor nostri, vom oferi sprijin pentru derularea unor misiuni economice canadiene destinate participarii la cele mai importante manifestari expozitionale din Romania (TIB, TIBCO 2006, Inventika, etc).
In afara de centrala de la Cernavoda, ce alte colaborari de anvergura se pot realiza intre Canada si Romania?
In afara Centralei Nuclearelectrice de la Cernavoda, exista alte cateva colaborari de anvergura, mai putin cunoscute opiniei publice, deja realizate. Una din cele mai mari investitii straine in Romania in cursul anului 2005 a fost derulata de grupul Celestica din Toronto, care a construit la Bors o fabrica de producere a componentelor electronice si are in plan finalizarea a inca trei unitati pe acelasi profil. Amintesc, de asemenea, proiectul realizat de compania Intelcan Telesystems Inc. din Ottawa, in urma caruia au fost modernizate sau se afla in curs de modernizare, in conformitate cu standardele NATO si ICAO, aeroporturile militare de la Campia Turzii si Boboc. La acestea se adauga firma Steel Plus Engineering Services, cu sediul la Brasov, aparuta in urma unei investitii a grupului Canam Steel Corporation din Boucherville (Québec), care efectueaza lucrari de proiectare si engineering pentru obiective canadiene pe terte piete, cu folosirea la fata locului a expertizei deosebite oferite de catre inginerii romani.
La aceste proiecte finalizate se adauga alte cateva aflate in faze avansate de negociere. Proiectul Esplanada, o investitie canadiana a grupului Munk International, prevede construirea unui mare centru comercial si a facilitatilor aferente in vecinatatea Pietei Unirii din Bucuresti. in acest fel, o mare parte din structurile partial ridicate inainte de 1989 si abandonate in acest moment vor disparea din centrul Bucurestiului. Compania Nordion din Ottawa, parte a grupului MDS, are in vedere un proiect de producere a izotopului radioactiv Cobalt 60 in cadrul Centralei Nuclearelectrice de la Cernavoda. Acest produs este folosit pe scara larga in producerea de echipament medical performant, dar si in procesele de sterilizare fara contact direct din industriile alimentara, farmaceutica si a produselor cosmetice. Compania BDIT Canadian Solutions din Toronto intentioneaza sa construiasca in Romania, in colaborare cu compania americana Delta-T, o instalatie pentru producerea de etanol industrial, component destinat pietei carburantilor auto.
Suntem deja in NATO; care este componenta de baza a relatiilor militare dintre Romania si Canada?
Canada a fost primul stat membru al Aliantei Nord-Atlantice care a ratificat protocoalele de aderare ale Romaniei la NATO si as spune ca orice succes romanesc in planul reformei militare are si o componenta canadiana. Zeci de ofiteri romani au absolvit in ultimii ani cursuri de invatare a limbilor engleza si franceza la Borden (Ontario) si, respectiv, la Saint-Jean (Québec), precum si cursuri specializate pe problematica operatiunilor de mentinere a pacii la Centrul Pearson din Cornwallis (Nova Scotia). Canada continua sa ofere sprijin pentru instruirea si antrenarea personalului militar roman, la nivelul cerintelor NATO, in institutii militare canadiene de invatamant.
O alta dimensiune importanta a relatiilor militare bilaterale o constituie colaborarea dintre Canada si Romania in cadrul Aliantei Nord-Atlantice, materializate printr-o foarte buna cooperare la nivelul misiunilor de mentinere a pacii sub control NATO, la care au participat militari romani si canadieni. M-as referi, in acest sens, la misiunile SFOR din Bosnia Hertegovina si ISAF din Afganistan. Colaborarea in cadrul celei de a doua misiuni mentionate va continua, la un nivel superior, pe parcursul celei de-a treia etape de extindere a ISAF; astfel, militarii romani vor actiona, incepand din fe-bruarie 2006, ca parte a Brigazii Multinationale Kandahar, sub comanda canadiana.
Multi dintre romanii din Canada au avut proprietati in tara. Ce se poate face pentru a-i ajuta sa reintre in posesia lor?
In primul rand, ne straduim sa-i informam prompt si cu precizie asupra cadrului legal ce sta la baza procesului de retrocedare a proprietatilor, mai ales ca legile in cauza au suferit modificari de text sau de termen de aplicare tocmai pentru a se veni in intampinarea doleantelor celor care trebuie sa reintre in posesia bunurilor ce le revin de drept. De exemplu, Legea nr. 10/2001, care are ca obiect regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 1945-1989, a fost modificata si completata intre 2001 si 2005 de opt noi acte normative, in functie de particularitatile aparute in procesul de punere in aplicare.
Doresc sa mentionez si faptul ca, in sedinta de guvern din 22 decembrie 2005, Cabinetul de la Bucuresti a aprobat o Ordonanta de Urgenta ce prevede, atat caile de repunere in posesie in termen a doua categorii de proprietari, cat si eventualele sanctiuni pentru cei care incalca prevederile Legii nr. 10/2001. Astfel, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a Ordonantei de Urgenta sau, dupa caz, de la data luarii la cunostinta a incheierii contractului, actele juridice de instrainare avand ca obiect imobilele cu destinatie de locuinta incheiate dupa data de 14 februarie 2001 pot fi atacate la sectia civila a tribunalului in a carui raza teritoriala se afla imobilul. Tot in instanta trebuie sa mearga si persoanele care si-au donat imobilele statului, intrucat numai pe baza unei hotarari judecatoresti, definitive si irevocabile, prin care s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei, fostii proprietari mai pot reintra in posesia imobilelor donate statului.
In al doilea rand, Ambasada Romaniei la Ottawa si cele doua Consulate Generale ale Romaniei de la Montréal si, respectiv, Toronto vor asigura, cu promptitudine si profesionalism, serviciile consulare necesare, in special de natura notariala, pentru ca persoanele interesate, rezidente in Canada, sa-si poata duce la bun sfarsit, atat direct, cat si prin imputernicit, demersul destinat retrocedarii bunurilor imobile ce le revin de drept. Potrivit legii, reprezentantele diplomatice si consulare de cariera ale Romaniei in Canada nu au dreptul de a interveni in procesul de retrocedare, misiunea lor in acest context fiind numai una de informare si asistenta.
Ati fost implicata in demararea proiectului “Piata Romaniei”. Cum apreciati finalizarea acestuia?
Ca pe o realizare romaneasca inscrisa la propriu pe harta Montréalului – o metropola iubita de fiecare roman din momentul in care Nadia Comaneci a fost incoronata aici “regina gimnasticii mondiale” -, precum si in patrimoniul multicultural al Canadei – o tara in care aproape fiecare familie de romani are, in 2006, o ruda, o cunostinta apropiata sau un prieten.
