Copos are “noroc” la Loto

Scandalul privatizarii Loteriei Nationale (pe larg tratat in numarul trecut) atinge varfurile puterii de la Bucuresti. Scormonind in istoria relatiilor dintre Nicolae Cristea – directorul general si sustinator fervent al privatizarii – si vicepremierul George Copos, s-au descoperit lucruri spectaculoase. Nu numai ca Loteria a pompat bani in Rapid, clubul lui Copos, dar a cumparat si spatii comerciale de la acesta, la preturi de patru ori mai mari decat pretul de piata. In loc sa-si vanda spatiile, Cristea s-a apucat sa cumpere de la prietenul si colegul sau de partid, intr-o batjocura totala fata de banul public pe care-l gestioneaza. Si nici un naiv n-ar putea crede ca nu si-a primit partea.
Ceea ce este insa surprinzator in desfasurarea scandalului Loteriei este directia in care s-a indreptat ancheta. Au inceput cercetarile in cazul tranzactiilor facute de Copos. Iar acesta sustine ca este foarte bucuros sa i se “umble la afaceri”, pentru a se demonstra ca nu a incalcat nici o lege. Copos are dreptate si poate fi linistit. Cum poate fi acuzat in lumea asta un vanzator? El trebuie, conform oricarei logici a afacerii, sa vanda cat mai scump. Nu exista nici o lege care sa te oblige sa vinzi un spatiu comercial cu pretul pietei cand ai gasit un fraier care sa-ti dea pe el de patru ori mai mult. Singurul lucru de care poate fi acuzat este neplata impozitelor aferente tranzactiei. Dar Copos este blindat. Sigur ca a platit impozitele. Fraierul este directorul Loteriei, Nicolae Cristea. Evident, el nu este fraierul, ci profitorul: fraieri sunt cetatenii romani, fiecare dintre ei actionari la Loteria Nationala – o companie publica.
Nu se sufla aproape nici un cuvant despre anchetarea lui Cristea, personajul care a deturnat bani publici in buzunarele unei entitati private. In mod normal, Cristea ar fi trebuit concediat de urgenta, dupa care trimis in judecata. Iar el se plimba liber si vorbeste despre planurile de a pune mana – chipurile in numele angajatilor – pe 32% din Loterie. Ceea ce demonstreaza ca Nicolae Cristea are atat o puternica sustinere politica, dar si un consiliu de administratie format din directori din Ministerul Finantelor, bine recompensat.
In ce-l priveste pe Copos, el nu poate incasa decat din postura de om politic. Iar ca om politic nu a gresit, vorba sefului sau Tariceanu. Organele de ancheta din Romania nu fac diferenta intre afaceri si moralitate. Copos este imoral ca si-a permis sa profite de banii publici, dar este acoperit in afacere. Cei care i-au permis sa profite trebuie pedepsiti. Procuratura alearga in directie gresita, cum zic americanii: “barking up the wrong tree”. Oare din prostie sau asa trebuie sa joace?