Democratiile europene, inghetate dupa placul Mosco

In cele din urma, Rusia s-a razbunat pe “tradatorii” post-sovietici, Ucraina si Georgia. Saptamanile trecute, cele doua state care au ales in anii trecuti despartirea strategica de Rusia si apropierea, cel putin ca intentie, de NATO si Uniunea Europeana, au fost lovite din plin de Moscova. Arma a constituit-o energia termica. Mai precis, Rusia a asmutit teribilul “general Iarna” asupra celor doua state, prin intreruperea distribuirii de gaze naturale catre acestea.
Efectul este cel scontat de Moscova: cetatenii Ucrainei si Georgiei isi pierd increderea in noile guverne pro-occidentale de la Kiev si Tbilisi, astfel ca ritmul de apropiere a acestor doua tari catre NATO si UE va scadea simtitor.

Dupa ce, la 1 ianuarie 2006, Moscova a lasat jumatate din Ucraina in frig, prin sistarea exporturilor de gaze naturale (motivata de rusi prin refuzul Kievului de a plati pretul de monopol cerut de Gazprom), a sosit acum randul Georgiei. De amintit aici ca Georgia este cea de-a doua tara – dupa Ucraina – unde, in ultimii ani, nomenclatura post-sovietica aflata la conducere a fost inlocuita, prin revolutii pasnice, de administratii noi, pro-europene.
La jumatatea lunii ianuarie, conductele principale care alimentau Georgia cu gaz natural rusesc au fost aruncate in aer, iar pentru doua zile Georgia a fost aruncata in frig. Autorii actului terorist au ramas necunoscuti. Desi partea rusa s-a grabit sa acuze separatistii din zona Caucazului pentru atacul asupra conductelor, coincidenta prin care, la scurt timp dupa Ucraina, a venit randul Georgiei sa fie pedepsita cu arma gazului, sugereaza clar implicarea Moscovei in acest incident.

“Generalul Iarna” comanda

In plus, evenimentele din Ucraina si Georgia coincid cu unul din cele mai violente valuri de frig care afecteaza intreaga Europa, val de frig care vine, inevitabil, din Siberia ruseasca. Greu de crezut ca strategii de la Kremlin nu au avut in vedere ca aceasta criza energetica are loc exact in perioada in care Europa se confrunta cu cel mai violent val de frig din ultimii ani.
De altfel, intregul continent continua sa aiba de suferit de pe urma deciziei Moscovei de a micsora nivelul exporturilor de gaze naturale rusesti livrate continentului. Austria, Polonia, Italia, Grecia, inclusiv Romania au simtit la propriu dezavantajele dependentei de gazele rusesti. Valul de frig abatut asupra Europei a facut ca pana si Acropolele grecesti sa fie acoperite de zapada, iar multe blocuri din Bucuresti au ramas zilele trecute in frig din cauza scaderii livrarilor de gaze.

Dependenta energetica de Rusia gatuie Europa

Desi a fost cea mai grava criza energetica prin care a trecut continentul european in ultimele decenii – incidentul demonstrand ca liderii de la Kremlin sunt mult mai duri decat se credea – exista si efecte pozitive ale acestei crize. Cel mai important este acela ca birocratii scortosi de la Bruxelles au realizat, in sfarsit, pericolul reprezentat de dependenta energetica de Rusia.
In prezent, 40 % din necesarul de gaze naturale ale Uniunii Europene este asigurat de importurile din Rusia, iar unele tari, cum ar fi Marea Britanie sau Germania, importa din Rusia aproape 75 % din consumul intern de gaze. In sfarsit, dupa aceasta criza, statele vest-europene isi reanalizeaza programele energetice nucleare, lasate de izbeliste acum zeci de ani tocmai la presiunea grupurilor de protectie a mediului finantate de Moscova.
De cealalta parte, Rusia, desi detine monopolul gazelor naturale in Europa, nu isi permite sa saboteze prea mult comertul energetic cu continentul, fie si de dragul unor interese geopolitice evidente. Asta deoarece, daca nu vinde gaze naturale Europei, nu prea are cui vinde… Totusi, tocmai acesta este motivul pentru care intentia companiei ruse de gaze Gazprom de a-si diversifica relatiile economice catre Asia si Statele Unite ingrijoreaza din ce in ce mai mult Europa, care e in pericol de a-si pierde statutul de “client-monopol” al gazelor Rusiei.

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare