Matusa Tamara, matusa Loteria Nationala, matusa Bancorex, matusa FNI, matusa SAFI, matusa Rompetrol sau matusa RAFO, iata doar cateva dintre cele mai generoase matusi ale Romaniei post-decembriste. Dintre toate, cea mai in voga este astazi matusa Tamara, iar celebritatea ei nu se datoreaza neaparat averii ei, cat mai ales nepotului caruia i-a lasat-o: fostul prim ministru al Romaniei, Adrian Nastase.
Totul a pornit de la o “banala” declaratie de avere pe care Adrian Nastase a depus-o pentru anul 2005, in calitatea sa de parlamentar. Presa a observat ca averea familiei Nastase crescuse cu un milion de euro fata de anul 2004. Asa a intrat in scena Tamara Cernasov, matusa Danei Nastase, sotia premierului; Tamara a decedat anul trecut si a lasat toata averea sa familiei Nastase.
Luat la bani… (era sa zic marunti, dar nu e cazul), Adrian Nastase a venit cu niste explicatii de adormit ziaristii: batrana a avut multe bijuterii pe care le-a vandut cu 400 de mii de euro, iar restul sumei provenea din niste tranzactii imobiliare de succes facute tot de matusa sotiei lui, Tamara Cernasov.
Banii de pe bijuterii ajunsesera in contul Danei Nastase inca din 1999
Pe data de 25 noiembrie 1999, Sorin Tesu, un apropiat al fostului premier, s-a prezentat la Banca austriaca Creditanstalt cu un geamantan cu bani si a depus, in numerar, suma de 400 de mii de euro intr-un cont, deschis in aceeasi zi, pe numele Danei Nastase, la care Tamara Cernasov era doar imputernicita. Explicatia data celor de la banca a fost aceea ca banii proveneau din vanzarea unor bijuterii, iar cumparatorul era nimeni altul decat Alexandru Bittner, un apropiat al familiei Nastase.
Banca a facut o sesizare catre Oficiul National pentru Combaterea si Prevenirea Spalarii Banilor care a deschis dosar. Asta se intampla in aprilie 2000 cand prim-ministru era nimeni altul decat Adrian Nastase; prin urmare dosarul s-a pierdut putin.
La 93 de ani, matuaa Tamara specula pe piata imobiliara
Inca si mai cusuta cu ata alba este povestea “investitiilor” imobiliare realizate de Tamara Cernasov. In 2001, la venerabila varsta de 93 de ani, Tamara Cernasov cumpara un mic palat care valora la acea vreme aproximativ un milion de euro. Suma exacta a tranzactiei nu este cunoscuta, dar anumite ziare vorbeau de doar cateva sute de mii. Este vorba de o cladire in stil brancovenesc, situata aproape de Ambasada Frantei. Un an mai tarziu, matusa Tamara vindea micul palat pentru suma de 1,1 milioane de euro.
Pentru a se apara, primul gest al lui Adrian Nastase a fost sa invoce o conspiratie universala impotriva sa, la care ar participa, pe langa partidele din Coalitia aflata la guvernare, chiar si oameni din propriul lui partid care doresc sa-l inlature de pe scena politica. Faptul ca nu poate sa justifice intr-un mod coerent o insemnata suma de bani nu are pentru el nici o relevanta. In final, de gura colegilor de partid care se temeau ca acest scandal va dauna imaginii PSD, Adrian Nastase a decis sa se autosuspende din functiile detinute in partid pana ce Departamentul National Anticoruptie (DNA) va finaliza cercetarile. Nu a facut acelasi lucru si in ceea ce priveste fotoliul de presedinte al Camerei Deputatilor.
Dan Ioan Popescu are un surplus de un milion de “euroi”
Adrian Nastase nu este singurul lider PSD aflat in acest moment in vizorul DNA. Dan Ioan Popescu, presedintele Filialei PSD Bucuresti, a fost si el invitat “sa dea cu subsemnatul” in fata procurorilor anticoruptie. DIP, asa cum il alinta presa din Bucuresti, a fost chemat sa-si justifice averea sa de milioane de euro, din care mai bine de un milion nu iese la socoteala. Dupa modelul Nastase, si el s-a autosuspendat din functia detinuta in partid.
Cine nu are rude, sa-si cumpere
Vice-premierul Guvernului roman, George Copos, este cea de-a treia persoana cunoscuta care a intrat recent in atentia procurorilor DNA. Copos a fost citat de procurorii anticoruptie pentru a da declaratii legate de vanzarea, in 2004, la un pret supraevaluat, a 38 de spatii comerciale catre Loteria Nationala. Vina retinuta in cazul lui Copos se refera la faptul ca vanzarea s-a facut la suprapret – profitand de legatura de rudenie ce exista intre el si directorul Loteriei Nationale, Nicolae Cristea, si de aceea nu si-ar fi platit impozitele datorate statului in urma acestei tanzactii. Evaziunea fiscala de care s-ar face vinovat Copos se ridica la un milion de euro. Totalul tranzactiei a depasit suma de 5 milioane de euro. Ca si Adrian Nastase, George Copos s-a autosuspendat din functiile detinute in Partidul Conservator, nu insa si din aceea detinuta in Guvern, pe motiv ca tranzactia invocata s-ar fi petrecut cand el nu era in Guvern.
