PNTCD pus intre paranteze

Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu sunt doar trei, este drept cei mai reprezentativi, dintre cei 272 de mii de national-taranisti (conform spuselor lui Corneliu Coposu) inchisi de regimul comunist dupa instalarea la putere a Guvernului Groza, la 6 martie 1945. Multi dintre ei, cei mai multi, de fapt, au murit, fie prin inchisorile gandite ca locuri de exterminare, fie la Canal, fie in anii de dupa eliberare, in urma unor boli contractate in anii grei de detentie.
Corneliu Coposu a murit in noiembrie 1995, iar romanii l-au descoperit la adevarata lui dimensiune de moralitate si onestitate abia dupa moarte, cand propaganda neocomunista condusa de slugile lui Ion Iliescu a incetat.
Pentru Romania post-revolutionara, Partidul National Taranesc Crestin Democrat a renascut in 1990, odata cu reaparitia pe scena politica a partidelor istorice. In 1996, PNTCD ajunge la guvernare in fruntea Conventiei Democrate. Dupa 4 ani de reforme facute cu stangacie, de certuri in interiorul Coalitiei si de lipsa de fermitate din partea premierilor propusi de PNTCD ca si din partea presedintelui Emil Constantinescu, PNTCD a fost scos in afara Parlamentului Romaniei de un electorat care nu a iertat amatorismul si, uneori, coruptia vazuta in curtea celor de la care asteptasera prea mult.
Intr-o incercare disperata de a castiga din nou increderea electoratului, noua conducere a partidului, in frunte cu presedintele Gheorghe Ciuhandu, au decis schimbarea numelui partidului in Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD). Rezultatele scontate nu au venit.
Astazi, la 16 ani de la reintrarea pe scena politica romaneasca, PNTCD se pregateste sa o paraseasca. Chiar daca actuala conducere a decis sa reia initialele PNTCD in denumirea partidului, puse insa intre paranteze, spiritul anticomunist si dimensiunea morala a partidului sunt astazi tranzactionate in schimbul reintrarii, pe usa din dos, in Parlamentul Romaniei.
Conducerea PPCD (PNTCD) a acceptat intrarea in partid a senatorului “independent”, fost PSD, Ioan Talpes. Pentru cine nu-si mai aminteste, Ioan Talpes este fostul sef al Serviciului de Informatii Externe (SIE) si fostul om de incredere al lui Ion Iliescu. De asemenea, Ioan Talpes este un prosper (si controversat) om de afaceri cu legaturi stranse cu lumea “ciudata” a afaceristilor romani: Marian Iancu, Ovidiu Tender, Viorel Hrebenciuc.
Si, ca si cum prezenta lui Talpes in PPCD nu ar fi fost suficienta, “taranistii” au aprobat recent comasarea Uniunii Crestin Sociale (UCS), o formatiune politica de sorginte sindicala, dar care a intrat in Parlamentul Romaniei pe listele partidului lui Vadim Tudor, PRM.
Corneliu Coposu, ca si ceilalti lideri taranisti care au stat zeci de ani in inchisorile comuniste (numai Corneliu Coposu a facut 17 ani de puscarie) se intorc astazi in mormant cand vad ca oamenii de incredere si colaboratorii lui Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor, doua dintre cele mai nocive prezente de pe scena politica romaneasca de dupa 1989, au ajuns in partid unde vor ocupa, cel mai probabil, si functii de conducere.
Amatorii de scenarii tari vorbesc despre un plan ale carui origini s-ar afla la Palatul Cotroceni, in cabinetul lui Traian Basescu. In fata refuzului diplomatic al Partidului National Liberal de a da curs indemnurilor de fuziune cu Partidul emocrat sub umbrela popularilor europeni, presedintele Romaniei ar recurge la planul de rezerva. In esenta, este vorba de formarea unui pol popular puternic, in jurul Partidului Democrat, dar cu ajutorul PPCD, membru deja al familiei populare europene, ceea ce ar da credibilitatea pe care PD singur nu o are. Intr-un fel, Traian Basescu repeta scenariul utilizat si de Ion Iliescu, atunci cand a intrat in familia social democrata europeana dupa ce a inghitit Partidul Social Democrat Roman al lui Sergiu Cunescu.
Vazut la un moment dat ca un posibil salvator al partidului, Gheorghe Ciuhandu, presedintele PPCD, pare a fi in realitate groparul Partidului National Taranesc Crestin Democrat.

- Publicitate -