Diplome de “bienvenue” contra altor diplome

Citește și

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Din cei aproximativ 300 de nou-sositi care au urcat pe scena la ceremonia de decernare a diplomelor de “bienvenue” in Québec – desfasurata in 20 martie la Monumentul National – peste 40 au fost romani. Manifestarea, care se organizeaza de catre Ministerul Imigratiei si Comunitatilor Culturale din anul 2002, a stat, in acest an, sub semnul Francofête-lor. Pe langa videoclipurile prezentand frumusetile Québecului, discursurile de felicitare si fotografiile festive, s-au strecurat, aproape neobservate, emotiile celor care au venit aici sperand intr-o viata mai buna. Sositi abia de cateva luni, romanii se confrunta deja cu primele indoieli – pe care atmosfera voioasa si oarecum scolareasca nu reuseste sa le faca uitate.

“Vedeti? ma abordeaza vecinul din fata, un moldovean cu aer sugubat. Ne cheama acolo ca sa ne dea o diploma cu recunoasterea studiilor si cu o oferta de loc de munca”. Rade bucuros si-si freaca mainile, de parca chiar ar crede ce spune. De altfel, grupul de romani in mijlocul caruia ma aflu “face atmosfera”: aplauda si scandeaza de fiecare data cand pe scena rasuna nume romanesc. Repeta cu nesat pronuntia cu neasteptate acrobatii a moderatorului, dar cel mai tare se amuza de spusele unei chinezoaice simpatice, care a luat microfonul pentru a povesti aventurile ei cu limba franceza. “Cand am venit aici, nu stiam deloc franceza” ciripeste chinezoaica. “Stai linistita, nici acum nu esti in pericol”- comenteaza romanii, cu amabilitate.
In ce o priveste, doamna Lise Thériault, ministrul MICC, se mandreste cu aceasta ceremonie si cu faptul ca a acordat, pana acum, peste 15.000 de certificate de bienvenue”: “Cred ca este important ca noii sositi sa poata simti ca locul unde au ales sa traiasca si sa-si creasca copiii este primitor si ca sunt doriti aici. Daca facem sa coincida aceasta ceremonie cu faza de terminare a studiilor de francizare a noilor sositi, este pentru ca ei sa poata spune: “am ajuns in noua mea tara, am invatat limba, pot sa ma descurc”. Este deci o noua etapa in viata lor care incepe acum, pentru ca, in multe cazuri, o sa isi gaseasca un loc de munca, fiindca este important sa cunoasca limba franceza, ca sa reuseasca”. In ce priveste romanii, ministra gaseste ca ei reprezinta o comunitate activa, cu o prezenta vie in Québec.

- Publicitate -

N-as vrea sa-mi ramana oasele pe aici…

“Cum vi se pare Québecul? il intreb pe vecinul din fata. V-a indreptatit sperantele?” “Pentru mine s-au adeverit multe. Ca nivel de trai ma refer, pentru familia mea. Am venit de aproape un an si fac cursuri de francizare.” “Dezamagiri?” “Da, privind informatia pe care am avut-o la inceputul procesului de imigrare: ziceau ca se cauta oameni cu studii superioare, cand, de fapt, au nevoie de brate de munca”. “Nu vi se echivaleaza diploma?” “Diplomele, am doua: inginer si contabil. De echivalat, se echivaleaza, dar asta e mai mult ca sa se spele pe maini, fiindca echivalea ministerului nu e suficienta ca sa poti intra in campul muncii. Ca inginer, nu ma pot apropia de Ordin, iar contabilitatea e complet diferita. Nu exista, eu stiu, un concurs, la care sa poti participa, ca sa arati ce stii.” Este trist? Nu prea tare : “Pana la urma, o munca cu mainile gasesti. Asta e bine, pana la urma tot gasesti ceva care sa-ti permita un trai decent.”
Vecina lui de scaun, Dorina, a venit de 8 luni si locuieste in Laval, pentru ca Montréalul i se pare aglomerat si murdar. Are experienta de asistenta si, la 35 de ani, nu ii surade ideea de a se apuca de scoala: “Trebuia sa fi venit mai demult, porneam cu alt elan. Dar sunt optimista: nu reusesc eu, va reusi copilul meu. Nu conteaza ce vom face noi; el va avea o alta viata”.
A treia varianta vine de la o tanara care nu a pastrat nimic din aburii sosirii. “Am fost invatatoare timp de 9 ani; aici nu am nici o sansa. Stiti cum am descoperit eu ca in Québec multe lucruri nu merg cum trebuie? Baietelul meu a avut probleme de sanatate si a trebuit sa mergem cu el la un doctor. Nu va spun cate dificultati am intampinat si cate luni am asteptat. Pe urma, problema aceasta, a locului de munca. Era mult mai bine daca veneam aici avand doar 12 clase terminate. Am avut si handicapul limbii, care nu e cea pe care am invatat-o la scoala. Oricum, trebuie sa stii foarte bine limba ca sa te descurci.” Situatia sotului? “Aceeasi. E inginer, insa intrarea in Ordin presupune timp mult. Noi nu putem sa asteptam, avem un copil. O sa urmeze un curs de electrician probabil, iar eu la fel, o sa caut un program scurt, poate ceva legat de “garderie.” Lucruri pozitive? “Nivelul de trai. E mai bine decat in tara. Eu cred ca si acolo o sa se schimbe lucrurile in 10-20 de ani.” Si atunci? “Atunci poate ca ne intoarcem. Oricum, nu am de gand sa imi petrec aici tot restul vietii. Pentru mine, Québecul e o mare dezamagire.”

Schimbari au fost, schimbari sunt inca…

- Publicitate -

Doamna Thériault, unii dintre imigrantii nou sositi sunt multumiti, altii sunt insa dezamagiti de realitatile din Québec. De exemplu, pentru multi, studiile superioare sunt o conditie pentru a fi acceptati; odata ajunsi aici, descopera ca nu le sunt nici echivalate, nici de folos. MICC este la curent cu aceasta situatie?
Asa au stat lucrurile in ultimii ani: cu cat oamenii aveau mai multe diplome si cu cat acestea indicau studii mai inalte, cu atat mai mare era sansa de a avea punctaj mai mare pentru selectie. Din pacate, nu a existat o corelatie intre formatie si recunoasterea diplomelor aici. De aceea, primul ministru Jean Charest a creat o echipa de lucru care are scopul de a se ocupa de problema recunoasterii diplomelor obtinute in strainatate. Impreuna cu Ordinele profesionale si consiliul interprofesional, cu Oficiul profesiilor, mediile de formare, Ministerul Educatiei – MICC si-a propus sa gaseasca noi solutii pentru recunoasterea diplomelor sau, cel putin, pentru a putea realiza grile mai bune de echivalare a acestora sau a vedea cum pot fi incadrati mai bine acesti noi reprezentanti ai diverselor profesii care au ales sa se stabileasca in Québec, astfel incat sa-si poata practica meseria.
Sa luam exemplul medicilor, pentru ca este cel mai la indemana. La inceputul lui 2000, numai 5 medici straini erau acceptati la rezidentiat; in 2003, am avut in jur de 30, in 2004 au fost 55, in 2005 – 57, iar in acest an exista un minim de 67 de locuri care vor fi rezervate pentru ei. Vedeti deci, cifrele au crescut destul de repede. In plus, am creat grupuri de lucru pentru a-i putea ajuta pe medici sa reuseasca la examen. In 2003, rata de reusita era de 22,7%, in 2005 – 62,5%. Deci, daca inainte era o persoana din 4 care reusea la examenul de la Colegiul Medicilor, acum sunt 2 persoane din 3. Vedeti ca am facut multe lucruri in numai doi ani si jumatate – trei ani.
Chiar si Ordinele profesionale vor face schimbari; primul ministru a anuntat, in discursul sau inaugural de saptamana trecuta, ca noi suntem in favoarea modificarii Codului profesiilor, astfel incat Ordinele profesionale sa publice, in fiecare an, cantitatea cererilor primite, cantitatea diplomelor acceptate pentru echivalenta si cea a diplomelor refuzate. Aceasta ne va permite sa avem o mai buna imagine asupra recunoasterii diplomelor venite din strainate si mai multa transparenta a Ordinelor profesionale, care vor da seama populatiei. De toate acestea se ocupa echipa de lucru care a fost infiintata de primul ministru Jean Charest. In concluzie, lucrurile avanseaza in directia cea buna. Sa recunoastem ca nu e usor: e vorba de 50 de profesii reglementate de 45 de Ordine profesionale. Insa sunt multe programe in prezent si multe proiecte in desfasurare: cu radiologistii, cu specialistii in tehnologie medicala, acupunctorii, farmacistii, optometristii, auxiliarii, infirmierii, deci… avansam.

Credeti ca aceasta ar fi solutia pentru a opri fenomenul plecarii din Canada – pentru ca exista multi imigranti care decid sa se intoarca sau sa se stabileasca in alta parte, la scurt timp dupa sosirea lor aici?
Da; de altfel, intre celelalte provincii canadiene, Québecul este printre cele mai avansate in materie de recunoastere a diplomelor din strainatate. Sigur ca asta poate sa-i retina pe imigranti, ca oamenii sa ramana la Québec. Pot sa va spun ca, din punct de vedere statistic, imigrantii din Québec au o excelenta rata de stabilitate. Sigur, vor fi intotdeauna si oameni nemultumiti, dezamagiti, care vor vrea sa plece, dar, pe ansamblu, putem spune ca Québecul reuseste bine in ceea ce face la nivelul integrarii noilor sositi.

Articolul precedentRomânia en détail
Articolul următorDunarea intra in casele romanilor
- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

OBN 2022, Montreal. Cele mai bune imagini realizate de Pagini Românești

Omnium Banque Nationale de la Montreal s-a încheiat, cu un număr record de spectatori și cu victoria neașteptată a...
- Publicitate -
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -