Multi dintre dumneavoastra isi amintesc de bandele de hoti de origine romana care isi desfasurau activitatea prin orasele canadiene: de la spargatorii de banci sau falsificatorii de carduri bancare de prin Ontario si pana la hotii de buzunare din Laval. Presa canadiana nu s-a sfiit sa-i mentioneze pe romani ca autori a numeroase furturi, mergand pana acolo incat sa-i considere romani chiar si pe cei care nu erau.
Erorile (?) ziaristilor isi aveau insa justificarea atat in numarul mare de romani implicati in aceste activitati, cat mai ales in “faima” pe care romanii si-o castigasera, de ani buni, in Europa.
Politistii europeni au cerut sprijinul celor din Romania, iar acestia au mers pana acolo incat au infiintat Serviciul pentru Combaterea Infractiunilor Savarsite de Cetatenii Romani in Strainatate (SCISCRS).
Centrele comerciale din Franta si Italia, preferatele romanilor
De la bani sau bijuterii si pana la cosmetice sau telefoane mobile, inventarul bunurilor furate de romani include aproape orice lucru care are o valoare de piata. Cele mai multe furturi de acest gen au avut loc in centrele comerciale, cele mai “vizitate” fiind cele din Franta si Italia. Aproape nu este orasel din Romania unde oamenii sa nu cunoasca cel putin un hot care actioneaza in Vest, pentru ca apoi sa se intoarca in tara si sa-si etaleze pe bulevardele de provincie masinile de lux, celularele scumpe sau “euroii” “agonisiti” in Occident.
Infiintarea SCISCRS a inceput insa sa dea roade; numai anul trecut politia romana a reusit sa aresteze cateva zeci de persoane si sa recupereze bunuri furate din Austria in valoare de peste doua milioane de euro.
Nemtilor le place berea, hotilor romani – bancile germane
Germania este una dintre tarile cel mai calcate de hotii romani. Tintele cele mai cautate erau bancile mici din oraselele germane; cu o paza mai superficiala, acestea cadeau usor prada “profesionistilor” romani. Dupa ce ii inchideau pe angajati in camerele de securitate, romanii plecau cu tot ce gaseau inauntru; de cele mai multe ori, prada depasea o suta de mii de euro.
Dar cea mai eficace metoda de jaf era dislocarea automatelor bancare din suporturi. In numai cativa ani, hotii romani depasisera cfra de o suta de bancomate “sparte” in Germania, Austria, Franta sau Elvetia. Suma totala furata astfel depasea zece milioane. Metoda era simpla: cu ajutorul unui camion sau unui alt autovehicul puternic, bancomatul era smuls din perete, legat cu un cablu de otel si incarcat intr-o masina cu care hotii dispareau rapid de la locul faptei. Totul dura numai cateva minute. Transportate in locuri izolate, bancomatele erau taiate cu aparate de sudura si golite de continut. Autovehiculele folosite la jaf erau furate cu putin timp inainte de spargere si abandonate ulterior.
Cu ajutorul politistilor romani, banda responsabila pentru aceste furturi a fost identificata si arestata: Mihai Peniuc, capul gruparii, a “cazut” pe 4 noiembrie 2005. El era originar din judetul Suceava, iar ceilalti 6, din diferite alte zone ale tarii: Timisoara, Galati sau Bucuresti.
