“Am intalnit un roman realizat”, as fi putut sa exclam dupa ce l-am intalnit pe Vania Atudorei, un nume cunoscut in comunitatea romana montrealeza, in principal pentru preocuparile sale culturale. Mai putina lume stie insa ca moldoveanul Vania Atudorei este, de circa o luna, primul roman ajuns director general al unei companii farmaceutice canadiene de renume international. “Nici eu n-as fi crezut, acum 17 ani, la fuga mea din Romania, ca voi ajunge aici. Dintr-un simplu refugiat est-european intr-un lagar din Elvetia pana la director general la Sterigen este o cale destul de lunga, dar probabil ca butada care spune ca “L’ impossible – ce n’ est pas un mot français” are un sambure de adevar”, spune Vania Atudorei.
Vania Atudorei este bine cunoscut in comunitatea romana din Montréal, in principal pentru preocuparile sale culturale. Desi e greu de crezut, el isi mai gaseste timp si pentru acest gen de actiuni, fiind nu doar participant la (aproape) tot ce inseamna viata culturala romaneasca in Montréal, dar chiar si organizator al multor astfel de manifestari. De la prelegeri pe teme istorice sau stiintifice, pana la comunicari literare sau pe teme muzicale, nimic nu pare a fi strain de preocuparile moldoveanului. Cu o mentiune in plus pentru Mihai Eminescu. Nascut in Botosani, ca si poetul nostru national, Vania Atudorei a scris si prezentat numeroase comunicari pe tema vietii si creatiei eminesciene. Ba chiar a gasit, in cercetarile sale, ultimul urmas al familiei Eminescu, care traieste la Paris, si in care mai adasta o parte a geniului poetic al “Luceafarului” de la Ipotesti.
Vania Atudorei o va avea ca invitata in 2007, la Festivalul International de Folclor de la Drummondville, pe renumita interpreta de muzica populara bucovineana Sofia Vicoveanca, impreuna cu ansamblul “Rapsodia Botosanilor”. Merita amintita si infratirea dintre liceul de Stiintele naturii din Botosani si colegiul André Grasset din Montréal, actiune petrecuta tot la initiativa botoseneanului-montrealez Vania Atudorei.
Nimeni nu-i profet in tara lui
De specialitate biolog, Vania Atudorei a parasit Romania in 1989, cu numai cateva luni inainte de caderea lui Ceausescu. Plecarea din Romania este ea insasi o poveste, in conditiile in care Vania avea la activ o “revolta studenteasca”, pusa la cale in 1970, la Iasi, si dejucata de Securitate, precum si difuzarea, la radio Cluj, in plina perioada comunista si atee, a unor colinzi de Craciun. In aceste conditii, primirea pasaportului pentru a calatori in Occident in 1989 a fost o adevarata surpriza pentru el. Angajat ca translator de franceza pentru o delegatie romaneasca, el a ramas in Elvetia, surprinzand grupul din care facea parte, dar si familia sa (sotia si cei doi copii, ramasi la Cluj – adusi in Elvetia in 1990, dupa Revolutie). Ulterior, in 1992, Vania Atudorei face cereri simultane de emigrare pentru SUA, Canada, Australia si Noua Zeelanda. Dosarul lui, “blindat” cu nu mai putin de 9 brevete de inventie, duce la acceptarea sa in toate cele patru tari. Atudorei alege Canada. Si ajunge in Ville de Québec iarna, cand afara erau -30 de grade Celsius…
Trecem peste primii ani de viata ai moldoveanului pe pamant canadian, nu fara a aminti insa episodul curajos al denuntului unui trafic de narcotice. El a denuntat conducerea uneia dintre companiile la care a lucrat. Ancheta s-a soldat cu scoaterea din ordinul farmacistilor a vinovatilor. “Mi s-a facut propunerea de a accepta o “prima” de 10.000 de dolari in schimbul tacerii mele, propunere pe care am refuzat-o si m-am adresat politiei”, povesteste Vania Atudorei, care este convins ca decizia de atunci l-a ajutat. Si nu regreta nimic, pentru ca oamenii pentru care lucra nu erau curati.
Munca, o a doua religie
O zi de munca a lui Vania Atudorei incepe la 5h00 – 5h30 si se termina aproape de miezul noptii. Ea presupune inclusiv 200 de km pe care ii parcurge zilnic la volan pentru drumul casa – serviciu, iar o data pe saptamana 400 de km (in ziua in care preda cursuri in Ontario, langa Ottawa).
La un asemenea program, trebuie si un concediu pe masura, nu? O saptamana, iarna, in Mexic. Plus inca trei saptamani, toamna, in Romania, unde de fapt “concediul” lui este tot o munca: prelegeri tinute la diverse universitati si institutii de specialitate. Tot la acest capitol, amintim de week-end-urile (doua pe an) pe care Vania Atudorei le petrece la manastirea St-Benoit – du – Lac (al carei design a fost realizat de arhitectul roman Dan Hanganu) – un loc cu adevarat linistit, nu departe de Montréal.
Pana nu demult, Vania Atudorei lucra pentru o companie montrealeza de analize biologice. Aici a fost remarcat de-a lungul anilor de catre conducerea unuia dintre clientii companiei, si anume firma de produse farmaceutice Sterigen. Care i-a propus, la prima strigare, nici mai mult nici mai putin decat postul de… director general. Acceptand oferta (la concurenta cu alte trei-patru oferte venite in aceeasi perioada), Vania Atudorei devine nu numai primul roman ajuns in fruntea unei companii farmaceutice de mare prestigiu din Canada, dar si primul microbiolog care conduce o astfel de institutie. Pentru ca, pana acum, pentru astfel de posturi erau preferate persoane cu pregatire manageriala, economisti sau posesori de MBA. Sterigen este practic un “pionier” al deciziei de instalare in functia de director general a unui specialist microbiolog. Atudorei considera ca printre atuurile de care a beneficiat in frumoasa sa ascensiune profesionala canadiana se afla scoala din Romania si perioada lucrata la “Terapia” Cluj.
Spuneam ca Vania Atudorei a lucrat pana de curand intr-o companie de analize biologice. Mai bine zis a lucrat “si” intr-o companie de analize biologice. Pentru ca, in cazul lui Atudorei, nu putem aproape niciodata sa vorbim de un singur job, ci de o suma de job-uri… De exemplu, acum, pe langa slujba de director general la Sterigen, el preda la doua colegii, unul in Montréal si unul in Ontario, si este consultant al ACDI (Agence Canadienne de Developpement International).
La o universitate din Montréal, el preda cursuri in domeniul fabricatiei medicamentelor sterile (o premiera in domeniu), cursuri terminate de peste 400 de absolventi pana acum, dintre care vreo 60 de romani.
Functia de consultant al ACDI l-a dus pe Atudorei in repetate randuri in Africa, unde a participat la programe de instruire in domeniul industriei alimentare. In “albumul de calatorii” al romanului se afla tari ca Maroc (de mai multe ori), Mauritania si Senegal, iar pentru anii urmatori “stau la rand” Ciad, Congo si Mali. Din aceste deplasari, microbiologul, care e si mare iubitor de arta, si-a adus o sumedenie de amintiri care ii impodobesc casa. Plus fotografii, dintre care, din pacate, va putem prezenta aici prea putine.
Dintr-un e-mail primit de la Vania Atudorei, in cursul pregatirii prezentului material, aflam ca “in luna martie am lucrat intr-o zi 37 de ore fara intrerupere si am dat in aceeasi zi 20 de ore de cursuri fara intrerupere, un record greu de crezut”. Revazand tratatele de astronomie, care spun despre ziua pe Terra ca are 24 de ore, suntem perfect de acord ca recordul de 37 de ore lucrate “intr-o zi” pare greu de crezut. Dar nu imposibil pentru microbiologul Atudorei.
