Camatari britanici, datornici romani

0
295

O anumita firma britanica, cu nume de o rezonanta pompoasa, si-a lansat in Capitala serviciul numit “home credit”. Daca ai nevoie urgenta de bani nu trebuie decat sa suni la un numar de telefon si la tine la usa se prezinta un agent al firmei, cu banii in sacosa. Suma maxima pe care o poti imprumuta este de 600 de lei noi (6 milioane). Sigur, dupa ce semnezi contractul de creditare. Atunci afli ca dobanda la cei 600 de lei este de 300 de lei. In total, ai de returnat 900 de lei, in numai 6 luni. Asta inseamna ca dobanda binefacatorilor englezi este de 100 % pe an.
Aceeasi dobanda o percep si camatarii, ba cateodata chiar mai putin. Conceptul nu este nou si exista in forme foarte discrete si peste Ocean. “Loan sharking” este tolerat – la marginea legii – in Statele Unite si considerat imoral. Firmele camatare nu-si fac publicitate in presa si merg pe burta. Cand apare fraierul, il executa.
In Romania, camataria a fost, iata, lansata oficial. Responsabilii firmei spun ca acest tip de credit se adreseaza celor cu venituri extrem de mici si care nu au acces la banci. Aici au perfecta dreptate. Bancile in Romania sunt considerate inca adevarate temple, unde salariatul de rand nu are ce cauta. Nimeni nu-i va acorda un imprumut unui individ care nu este suficient de bogat. Cultura bancara nu a ajuns de masa, in tara. Si, in acest context, este posibil ca firma britanica sa aiba succes.
Inca nu se stie ce se intampla in cazul in care clientul nu poate returna creditul. Camatarii au metodele lor: ori bunuri luate drept gaj, pe care devin proprietari, ori cutitul la gat. Englezii de la “home credit” au explicat ca un client insolvabil va beneficia de o reesalonare a datoriei. Pana cand – nu se stie. Cert este ca banii se primesc acasa si tot agentul trece sa-i recupereze.
Este foarte greu de spus daca acest produs pe care nu il putem numi bancar va prinde. Cert este ca orice serviciu-smecherie inventat in lumea asta este bazat pe o nisa de piata pe care altii nu o exploateaza. Fata de complicatele mecanisme ale piramidei Caritas a lui Stoica si fata de ingineria de finete a FNI, serviciul propus de englezi pare o copilarie.