Regula de 80/20

Studii bine documentate, mai vechi si mai noi, arata ca marea majoritate a companiilor functioneaza dupa un raport de 80/20. Pentru cei care aud pentru prima data de acest procentaj, o sa dau un exemplu: s-a constatat ca 80% din productie se face cu efortul a doar 20% din angajati. In acelasi timp, 80% din cazurile de absenteism sunt atribuite la 20% dintre salariati. Exemplele pot continua si ce e mai interesant e ca acest raport se regaseste si in viata de toate zilele.
Un document recent al RRQ (Régie des rentes du Québec), arata ca, in ce priveste nevoile financiare ale celor ce ies la pensie, procentajul variaza intre 70% si 115 % din media veniturilor din perioada activa. Dupa acelasi document, intre anii 1992-2000, diferenta intre veniturile din perioada activa si cele de la pensie e in continua descrestere. Daca in 1997 pensia medie reprezenta 73% din media veniturilor anterioare, trei ani mai tarziu ea reprezenta doar 66 %. Cei care au recurs la serviciile unui specialist pentru planificarea veniturilor la pensie au remarcat ca baza de calcul se ia 70% din media veniturilor actuale. Plecand de la aceasta, se fac o sumedenie de calcule pentru a stabili care va fi rata economiilor necesare, pentru ca la pensie sa avem veniturile dorite. Cum si in acest domeniu, ca in multe altele, exista specialisti cu pareri diferite, am retinut pe aceia care sustin ca acest procentaj nu este un sablon in sine, ci trebuie adaptat pentru fiecare analiza.
Nu trebuie sa uitam ca nevoile financiare reale sunt la fel ca bolile: difera de la un caz la altul. Sa luam exemplul unei persoane care ajunge la pensie fara datorii, ai carei copii sunt deja pe picioarele lor si care dispun de o pensie de companie mai mult decat generoasa, la care se adauga si regimurile de stat. Ei bine, nevoile sale financiare nu le putem compara cu cele ale unei alte persoane, care mai are de platit inca 15 ani ipoteca la casa, care are copiii inca la scoli si ale carei venituri se bazeaza doar pe pensia de stat. In primul caz, procentajul poate fi chiar inferior a 50%, pe cand in al doilea necesitatile financiare depasesc 90%.
Ce se intampla insa in cazul unui deces prematur? Care este adevarata nevoie financiara? In acest caz, procentajul nevoilor financiare se aplica dupa faimoasa regula. Va amintesc ca prin disparitia prematura a unuia sau altuia dintre soti dispare si un venit din casa. Acest lucru nu duce la scaderea cheltuielilor la jumatate. Rata lunara la banca (sau chiria) ramane aceeasi, curentul electric va fi la acelasi pret, incalzirea absolut identica, nevoile copiilor neschimbate. Concluzia la care au ajuns majoritatea analistior este ca, pentru a pastra acelasi nivel de viata, nevoile financiare reale ale celor ce raman dupa un deces prematur al sotului/sotiei se ridica la 80% din veniturile persoanei disparute. In situatia cand persoana decedata nu avea un venit declarat, se ia in calcul costul serviciilor sale casnice. Ca sa va dati seama de adevar nu trebuie decat sa faceti socoteala economiilor personale, pentru a vedea daca va pot depana pentru anii de pensie sau macar pentru urmatorii cinci ani, in cazul decesului neasteptat al celui de langa dumneavoastra?
Petru Cotnareanu
Consilier in securitate financiara
[email protected]