World Cup –Germania 2006: Faza grupelor – multe ec

Va propun sa comparati doua liste de tari. Prima: Togo, Arabia Saudita, Tunisia, Trinidad-Tobago, Iran, Angola, Coasta de Fildes, Japonia. A doua: Romania, Turcia, Grecia, Danemarca, Norvegia, Scotia, Austria, Rusia, Bulgaria. Ati recunoscut, desigur, in prima categorie tari care joaca la Campionatul Mondial din Germania, iar in cea de-a doua reprezentative care urmaresc jocurile la televizor. Priviti rezultatele obtinute de tarile calificate si uitati-va din nou la a doua lista: veti observa cu usurinta ca la acest Campionat Mondial nu participa tocmai cele mai bune echipe. Sigur, suntem suparati ca Romania a ratat mondialul german, dar nu cred ca-si inchipuie cineva ca noi am fi fost acolo ciuca batailor, ca Iran, ca sa nu mai vorbim de Grecia-campioana Europei sau oricare alta de pe lista. Este clar ca o calificare in Europa – unde fortele sunt sensibil egale – se obtine mai greu decat in Africa, Oceania sau Asia.
Este limpede ca, la un Campionat Mondial, trebuie sa se bata echipe nationale de pe tot globul, dar acestea trebuie sa-si castige locul pe merit. Este o problema care s-a mai pus si de care FIFA nu vrea sa auda. Au existat propuneri concrete, de bun simt: deoarece campioanele mondiale n-au venit decat din Europa sau America de Sud, ar fi normal ca aceste continente sa aiba o sansa in plus. Cum? Sa se dispute preliminarii pe toate continentele, dar castigatoarele seriilor din Africa, Oceania si Asia ar trebui sa sustina meciuri baraj cu ocupantele locurilor 3 din grupele europene si sud-americane. In acest fel ar ajunge la turneul final chiar cele mai bune echipe din lume. Si sunt sigur ca de aceste meciuri de baraj vor trece si echipe africane (uitati-va la superba Ghana!) Castigul, grupe echilibrate – de foc – in turneul final si, evident, meciuri pe muchie de cutit inca din prima faza. Daca FIFA ar renunta la ipocrita idee a participarii tuturor pe criterii geografice, lumea fotbalistica ar avea de castigat.