Cealalta fata a emigrarii

Povestea care urmeaza este, din pacate, reala. Este povestea unei mame care a venit sa isi caute fiica, pe care o stia bolnava si singura la Montréal. Este insa si povestea unor oameni de suflet, romani inimosi care au gazduit-o pe mama indurerata si au ajutat-o, dupa puteri, in cautarile sale. Si asta fara a avea mari posibilitati financiare – ba chiar, avand masina la reparat multa vreme, au folosit autobuzul si metroul in drumurile pe care le-au avut de facut. Cu permisiunea celor implicati, vom folosi numele lor reale, cu scopul de a incerca, la randul nostru – si cu ajutorul dumneavoastra – sa le intindem o mana prieteneasca.

Istoria incepe in 2002, cand familia Catalina Mirela Solomon si Sebastian Constantin, originari din Galati, emigreaza in Canada. Ei se stabilesc la Montréal si incearca sa isi construiasca un viitor mai bun decat ceea ce le oferea Romania, precum cei mai multi dintre noi. Din pacate, Catalina Mirela (absolventa de studii superioare in domeniul chimiei alimentare si pictorita pasionata) nu reuseste sa depaseasca socul emigrarii si incepe, pe fondul unor nereusite din viata profesionala, sa dea dovada de tulburari psihice. Reintoarsa in Romania, la parinti, in 2004, femeia pare a se reface incet-incet, dar intrerupe, fara stirea parintilor, tratamentul prescris de medicii la care cu greu acceptase sa apeleze. Refuza internarea, dupa care, trecand peste voia parintilor, se intoarce in Canada, desi relatia cu sotul ei mergea din ce in ce mai rau.
Se instaleaza singura, oficializand o despartire care avea sa duca in cele din urma la divort. Lucreaza si urmeaza, in paralel, cursurile unei scoli de asistenta dentara, dar sperantele ulterioare de a gasi o slujba “buna” nu i se indeplinesc, ceea ce ii accentueaza problemele psihice. Pe care – previzibil – nu si le recunoaste.
Ca starea ei este grava o arata faptul ca a fost internata in spital (de unde a fugit de trei ori) si ca a fost retinuta de politie. O demonstreaza si actiunile penale intentate de Catalina Mirela Solomon impotriva… premierului Canadei si al Québecului si a primarului Montréalului, vinovati, in opinia femeii, de o “conspiratie oculta” impotriva ei.
In toamna anului 2005, fara slujba si fara un venit stabil, isi pierde locuinta si devine sans-abri. De atunci, incepe sa-i viziteze pe sotii Liliana si Neculai Dumitrascu, care isi dau, incet-incet, seama ca femeia este intr-o situatie grava. “Venea de cate 2-3 ori pe saptamana, imbracata cu aceleasi haine, apoi nu mai venea 2-3 saptamani. Era tot timpul cu bagaje la ea, cand ploua era cu hainele ude, ne-am dat seama ca nu avea unde sa stea, dar nega ori de cate ori spuneam asa ceva”, povesteste Liliana Dumitrascu.
In disperare de cauza, familia Dumitrascu o anunta pe mama femeii, Maria Solomon. Care isi lasa in Romania sotul bolnav si isi pune la bataie toate economiile pentru a veni in Canada, sa-si caute si sa-si ajute fata. Ajunge in Canada in mai 2006, se instaleaza la familia Dumitrascu si, cu ajutorul acesteia, incearca sa-i faca o “surpriza placuta” fiicei, pregatind o revedere neasteptata. La vederea mamei ei, Catalina fuge insa ca din gaura de sarpe. De atunci, nu a mai trecut pragul familiei Dumitrascu.
Toate incercarile de a o gasi au dat gres, desi cautarile s-au facut si cu sprijinul fostului sot al Catalinei (actualmente recasatorit);nici ajutorul cerut politiei nu a dat rezultate. In prezent, batrana Maria Solomon este obligata de terminarea banilor sa se intoarca in Romania. Fara a fi reusit insa sa-si vada fiica decat cateva secunde – si asta este marea ei durere. Maria Solomon este nelinistita la gandul ca fiica ei, care pare perfect normala la o prima vedere, ar putea pati ceva pentru ca nu este, totusi, in deplinatatea facultatilor mintale.
O poveste trista, al carei final inca nu a fost scris; nu ne ramane decat sa speram ca el va fi cat mai bun cu putinta, in conditiile date.

Ajutati-ne sa ajutam!

Impresionata de necazul Mariei Solomon, dar si de omenia celor care au gazduit-o, redactia Pagini Romanesti face apel la generozitatea cititorilor sai pentru a le oferi un sprijin. Cerand acordul familiei Dumitrascu referitor la o strangere de fonduri pentru a compensa – fie si partial – cheltuielile efectuate de ei in aceasta perioada, nu mica ne-a fost mirarea sa aflam ca Liliana si Neculai Dumitrascu nu vor sa se atinga de banii rezultati din aceasta actiune, ci prefera sa ii pastreze pentru a o ajuta pe Catalina Mirela (cand va fi gasita) si pe mama acesteia. Astfel, daca doriti sa sprijiniti un roman aflat la necaz, puteti sa scrieti cecuri (cu cat va lasa inima si buzunarul) direct pe numele Lilianei Dumitrascu, iar plicurile sa le expediati pe adresa redactiei Pagini Romanesti. (Nu vom publica, din considerente legate de confidentialitatea datelor personale, adresa familiei, dar odata ce cecurile sunt pe numele Liliana Dumitrascu, nimeni altcineva nu poate avea acces la banii respectivi.) Va multumim anticipat.
(La inchiderea editiei am aflat ca tanara Catalina Mirela a fost gasita si ca mama ei si-a amanat, din aceasta cauza, plecarea din Montréal. In aceste conditii, ajutorul dumneavoastra, dragi cititori, este mai mult decat binevenit.)

Adrian Ardelean
Adrian Ardelean
Absolvent de geologie (Cluj, 1987), Adrian Ardelean a "tradat" in '94 stiinta pamantului pentru "dragostea vietii sale", jurnalistica. Are la activ 19 ani de presa de toate felurile (ziar, TV, radio, presa de agentie) impartiti intre Romania si Canada. Iubeste de numa'-numa' ceea ce face. De altfel, el defineste ziaristul astfel: "dintr-o cladire in flacari, toata lumea fuge, cu exceptia pompierului si ziaristului. Ei alearga inauntru, sa isi faca meseria. Pompierul are uniforma de protectie, ziaristul nu". Dupa atata presa, are multi fani, putini bani, dusmani cat un oras mare si prieteni cat o scara de bloc. Iubeste cu pasiune Clujul, folclorul romanesc si fotbalul englezesc.

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare