Imigrarea e mama invataturii

Pentru multi dintre nou-veniti reluarea studiilor pare, la un moment dat, singura solutie pentru a ajunge sa lucreze in domeniul lor de activitate. Desi prefera varianta unor cursuri de specializare sau a certificatelor – fiindca sunt mai scurte, imigrantii nu se dau in laturi nici de la programele de studii care se intind pe cativa ani. Si, multi dintre ei opteaza pentru refacerea studiilor din tara, pe ideea ca “numai o diploma obtinuta aici conteaza”. Problema este insa mult mai nuantata, dupa cum arata Ana Romanti, consiliera la Centre d’action socio-communautaire de Montréal.

Are rost refacerea studiilor in Québec?

Sunt destule lucruri diferite aici, asa ca este bine sa incepi prin a studia, insa parerea mea este ca studiile pe care le faci trebuie sa completeze un gol. Altfel spus, sa vezi ce anume se cere in meseria ta si sa te pui la punct cu ceea ce-ti lipseste. Aceasta “mise à jour” este mult mai folositoare decat orice altceva, fiindca te ajuta sa devii competitiv pe piata de munca. De exemplu, un contabil care a facut, in tara, contabilitatea manual, aici trebuie sa invete sa foloseasca programele de calculator. Este valabil pentru majoritatea domeniilor de activitate.

Pentru a obtine un loc de munca adecvat, este nevoie de evaluarea comparativa a studiilor facute in afara Québecului?

Numai in anumite cazuri. Pentru functiile publice este nevoie. La fel, pentru cei care doresc sa urmeze cursuri de nivel secundar-profesional sau cursurile unui colegiu – fiindca se cere, in aceste cazuri, sa demonstrezi ca ai nivelul de “secundar V”. Si unele corporatii profesionale solicita evaluarea de la minister, insa nu prea multe. Fiindca nu este vorba de o echivalare a studiilor, cum cred multi, ci de a stabili la ce corespund studiile tale in Québec.

Exista si alte evaluari decat cele facute de MICC?

Ordinele profesionale fac, in general, propria lor evaluare, insa ele nu dau nici un document referitor la asta; pur si simplu, daca esti admis sa dai examenele sau esti admis in Ordin inseamna ca ti-au recunoscut studiile. La fel, universitatile: daca iti este acceptat dosarul inseamna ca ti-au recunoscut nivelul de scolarizare necesar inscrierii. Exista si un alt tip de echivalare, de exemplu Universitatea din St-Hyacinthe – unde se fac studii de medicina veterinara – conditioneaza inscrierea cu un anumit numar de credite/cursuri.

Deci, refacerea studiilor nu este absolut necesara pentru a ajunge sa lucrezi in domeniul in care ai studiat in tara?

Nu, nici pe departe. Cu exceptia catorva domenii, unde Ordinele reglementeaza foarte strict accesul la meserie. Pentru celelalte cazuri insa este suficienta aducerea la zi a cunostintelor. Sa nu uitam ca un “bac”, de exemplu, iti ia trei-patru ani, iar la sfarsit ai nu numai diploma, ci si datorii. Eu inteleg sa te reapuci de studii atunci cand vrei sa iti schimbi meseria; Canada iti ofera aceasta sansa: sa ajungi sa lucrezi intr-un domeniu care te pasioneaza cu adevarat.

Mai aproape decat credem

La centrul unde lucrati, ajung multi imigranti romani care se stabilesc la Montréal. Care ar fi dificultatile majore, in cazul lor?
O situatie de care ma lovesc frecvent in ultimii ani si care, probabil, corespunde realitatilor din Romania este cea a persoanelor care au studiile intr-un domeniu si experienta in cu totul alt domeniu. De exemplu, am avut un profesor de geografie care a lucrat ca administrator de magazin. E mai greu de gasit un loc de munca pentru el decat pentru cineva care are si studiile si experienta intr-un singur domeniu. As merge chiar mai departe si as spune ca se poate chiar sa nu conteze lipsa studiilor, daca ai multa experienta si esti foarte bun. Persoana de care am vorbit poate deci mai usor sa isi gaseasca de lucru ca “gérant” aici, decat ca profesor. Depinde insa ce vrea sa faca…

Alte probleme?

Ar mai fi cazul celor care au facut facultate pe vremea lui Ceausescu si au facut-o doar ca sa aiba o diploma. In realitate, abia isi aduc aminte ce materii au studiat la Universitate. Va dati seama ce impresie isi face un patron care angajeaza un imigrant cu diploma de informatician si vede ca respectivul nu stie nici sa deschida calculatorul? Altii au lucrat in domeniu si au experienta, insa nu le place; ar vrea sa schimbe si nu stiu cu ce. Vin si-mi spun numai ca “Nu mai vreau sa fac ce am facut; ce ma sfatuiti?” Nehotaratii formeaza o categorie foarte mare.

Sunt multi cei care decid sa se intoarca in tara?

Sunt destui, insa este un lucru pozitiv. Desi sfatul meu ar fi sa nu ia foarte repede aceasta decizie, fiindca in doua-trei luni nu iti poti face o idee despre societatea de aici. Daca insa, cu trecerea timpului, situatia nu se schimba si nici perspective de schimbare nu sunt, este bine sa se intoarca. Probabil ca realitatea nu corespunde la asteptarile lor. Sau nu au stiut ce inseamna sa fii departe si singur. Sau au alte prioritati in viata. Daca raman, nu vor face decat sa se planga si sa-i demoralizeze si pe altii.

Cum se disting romanii de alti imigranti?

Suntem scoliti, inteligenti si, de obicei, facem impresie buna oriunde lucram. As spune si ca suntem oportunisti – in sensul bun al cuvantului, adica stim sa ne descurcam, indiferent de situatie. Poate ca nu multi isi dau seama de asta, insa suntem mai aproape – ca valori, ca si cultura – de canadieni si de quebechezi decat rusii sau africanii, de exemplu. Iar aceasta asemanare este principalul nostru atu privind integrarea.

Simona Plopeanu
Simona Plopeanu
Simona Plopeanu are studii in literatura (Universitatea de Vest, Timisoara) si in jurnalism si "sciences de l'information" (Université de Montréal). Colaboratoare a ziarului Pagini Romanesti din 2004. In prezent, lucreaza ca specialist in informatie ("recherche") in invatamantul universitar din Québec.

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare