Surprizele DOOM-ului

Cei care viziteaza Romania dupa o absenta de cativa ani au ocazia sa constate ca limba romana a suferit unele modificari. Pe de o parte, o serie de cuvinte noi – corespunzand noilor realitati economice si sociale – au intrat in limbajul cotidian, pe de alta, noi reguli gramaticale sunt impuse de institutiile de decizie in domeniul lingvistic. Deja primele modificari post-decembriste ale limbii (scrierea cu a in interiorul cuvintelor, sunt in loc de sint etc) i-au luat prin surprindere pe romanii care au parasit tara inainte de acest moment (nu putini sunt cei care nici macar nu au auzit de noua ortografie, necum s-o mai si foloseasca!).
Indiferent daca sunt sau nu respectate, e bine ca schimbarile limbii romane sa fie cunoscute, mai ales ca Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane (DOOM) din 2005 impune, la randul sau, cateva norme ale limbii literare diferite fata de editia precedenta (1982). DOOM este o lucrare normativa elaborata sub egida Academiei Romane, de Institutul de Lingvistica din Bucuresti.
Iata cateva dintre modificarile aduse de DOOM 2005 :

* Actuala editie inventariaza 62.000 de cuvinte, cu 2.500 de cuvinte in plus fata de editia precedenta. Noii termeni sunt: imprumuturi din limba engleza sau din alte limbi folosite frecvent (party, job, team), care se articuleaza fie folosind cratima (party-ul, show-uri), fie prin sudare (joburi, teamul, clickuri, week-endul); cuvinte provenite din abrevieri (ADN, TBC etc); nume proprii aflate in legatura cu substantive comune (de exemplu, Acropole – acropola; Argo – argonaut) etc.

* DOOM 2005 revine asupra unor reguli anterioare, impunand noi reguli. Astfel, sunt admise, pentru unele substantive, doua forme de plural (capsuni – capsune; coarde – corzi, coperte -coperti); in alte cazuri, se pastreaza numai o forma de plural (seminare, nu seminarii). De asemenea, este preferata una dintre doua forme valabile pana acum (diseara, in loc de deseara).
Unele substantive isi modifica statutul (de exemplu, mass-media – substantiv invariabil, este admis acum cu forme de genitiv-dativ: mass-mediei). Unele nume proprii sunt admise cu variante de genitiv-dativ (Ilenei-Ileanei). Unele substantive compuse se scriu cu cratima, deosebindu-se astfel de secventele in care componentele isi pastreaza autonomia: buna-crestere (politete) e diferit de buna crestere (dezvoltare buna). La fel, in cazul unor adjective: bine-cunoscut (celebru) si bine cunoscut (stiut bine); bine-venit (oportun) si bine venit (sosit cu bine) etc.
Schimbarea care a suscitat numeroase comentarii este cea a scrierii intr-un cuvant a pronumelui negativ si a adjectivului pronominal corespunzator: niciun, niciunul, nicio, niciuna (pentru a le deosebi de imbinarile libere asemanatoare). Vom scrie: “Niciunul nu a venit.” (pron. negativ) si “Nici unul, nici celalalt nu-mi place.” (adverb plus pronume nehotarat) sau “Nu am nici un frate, nici mai multi.” (adverb plus numeral).
In cazul verbelor, apar unele modificari de conjugare: a decerna are forma decernez, decerneaza… (in loc de decern, decerna…); a continua se conjuga la persoana I: eu (sa) continui (in loc de eu continuu), a absolvi: eu (sa) absolv nu eu (sa) absolvesc etc
Pentru unele constructii, sunt admise doua forme – singular si plural: un coleg de-al meu/ un coleg de-ai mei.

* DOOM 2005 aduce noutati si in ce priveste despartirea in silabe: este preferata despartirea bazata pe pronuntare, fiind posibila si despartirea unor secvente care tine seama de elementele constitutive: anorganic (a-nor-ga-nic / an-or-ga-nic). Mai restrictiva decat editia anterioara, actuala editie interzice despartirea care lasa, la inceput sau la sfarsit de rand, o secventa care nu este o silaba (exceptie facand grupurile ortografice scrise cu cratima – dintr-un, intr-insa etc – unde se recomanda totusi evitarea despartirii).

Simona Plopeanu
Simona Plopeanu
Simona Plopeanu are studii in literatura (Universitatea de Vest, Timisoara) si in jurnalism si "sciences de l'information" (Université de Montréal). Colaboratoare a ziarului Pagini Romanesti din 2004. In prezent, lucreaza ca specialist in informatie ("recherche") in invatamantul universitar din Québec.

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare