Cel mai mare eveniment pe care l-a organizat vreodata Romania va avea loc intre 27 si 29 septembrie la Bucuresti. Este vorba de cel de-al 11-lea Sommet al tarilor francofone, organizat o data la doi ani, incepand din 1986. 2006 este asadar an aniversar, Sommet-ul francofoniei implinind 20 de ani. Multa lume se intreaba ce reprezinta, de fapt, acest eveniment si in ce consta importanta lui pentru tara noastra.
Termenul “francofonie” a fost inventat de geograful francez Onésime Reclus, in 1880, pentru a defini acele grupuri de persoane si de tari care utilizeaza limba franceza in diverse imprejurari. Romania a intrat oficial intre tarile francofone din 1993; din acest grup fac parte in prezent 54 de state, de pe toate cele cinci continente (alte zece tari au statutul de observator).
Prezenta simultana in capitala Romaniei a peste 60 de sefi de stat sau de guvern, a 63 de ministri de Externe, a 60 de primari de capitale, precum si a altor cateva sute de inalti oficiali din tari francofone da, credem noi, o imagine asupra importantei si amplorii momentului. Printre cele cateva sute de oficiali straini vor fi, desigur, multi reprezentanti ai unor tari mici sau de mai mica importanta pentru tara noastra, tari cu care Romania nu are si nu va avea probabil vreodata schimburi economice sau culturale. Insa la Bucuresti vor fi prezenti si lideri ca presedintele Frantei, Jacques Chirac (considerat, de altfel, cea mai importanta personalitate ce va lua parte la eveniment), sau ca premierul Canadei, Stephen Harper, cel al Québecului, Jean Charest, dar si liderii la varf ai Elvetiei, Belgiei, Poloniei, Bulgariei, Sloveniei sau Slovaciei.
Importanta pe care Romania o acorda evenimentului se vede si din pregatirile pe care oficialii romani le-au inceput inca din primele luni ale anului. In momentul de fata, Bucurestiul este un santier general, iar hotelurile fac rezervarile ultimelor camere. Se estimeaza ca numarul total al strainilor prezenti in Romania pentru eveniment va fi de aproximativ 2.000 de persoane, dintre care aproximativ 400 vor fi jurnalisti.
Oficialii romani se asteptau initial la aproximativ 3.000 de persoane, dar, pe ulti-ma suta de metri, multe dintre delegatiile straine si-au anuntat reducerea numarului reprezentantilor trimisi la Bucuresti. Motivul? Asa cum aratam si in editia trecuta a ziarului, tarifele de cazare exagerat de mari. O camera simpla a ajuns la 500 de euro pe noapte, iar un apartament – la 2.500 de euro. Romania asigura cazarea doar pentru oficialii statelor invitate la Sommet (cheltuieli care vor depasi suma de 500 de mii de euro pentru vreo 350 de persoane); ceilalti participanti – oameni de afaceri sau reprezentanti culturali si ziaristi – vor fi nevoiti sa bage mana adanc in buzunare pentru plata celor 4-5 nopti de cazare.
Ajutor la cheltuieli
In total, cheltuielile de organizare suportate de statul roman sunt estimate la aproximativ 9 milioane de euro. Suma putea fi inca mai mare daca diverse alte tari nu ar fi contribuit material la buna desfasurare a evenimentelor. Astfel, Canada contribuie cu aparatura de comunicatii si cu echipament de securitate in valoare de 2 milioane de dolari canadieni, echipament ce va fi donat ulterior institutiilor din Romania. Elvetia va ajuta ministerul roman al Sanatatii cu echipamente medicale destinate hotelurilor in care vor fi cazati sefii de stat si de guvern. Franta va participa la dotarea Centrului de Presa de la Palatul Parlamentului, aparatura urmand sa ramana tot statului roman. Firma de automobile Renault pune la dispozitia organizatorilor 240 de autoturisme Laguna si Velsatis, jumatate din necesarul total de autoturisme pe timpul evenimentului.
Semafoare si gropi astupate
Ca sunteti sau nu originari din Bucuresti, este putin probabil sa nu fi trecut macar o data in viata prin calvarul rutier din Piata Victoriei (unde se afla cladirea Guvernului Romaniei). Pentru soferii incepatori, trecerea pentru prima data prin Piata Victoriei constituia adevaratul botez de foc al volanului. Ei bine, acest calvar este pe cale sa ia sfarsit. In legatura cu Sommet-ul Francofoniei, de putina vreme, Piata Victoriei a intrat intr-un proces de modernizare si… semaforizare, proces care va fi finalizat dupa incheierea evenimentelor, pe 15 octombrie. In acest moment, semafoarele au fost deja instalate. Dar nu numai Piata Victoriei cunoaste transformari in aceasta perioada. Edilii Bucurestiului se intrec in a repara strazi si bulevarde, in a astupa gropi care pareau vesnice in asfaltul Capitalei.
Lume buna, Casa mare
Titlul “Francofonia spre o societate informationala si stiinta educatiei pentru toti” aduce, cred, pentru multi romani, cu unul dintre mult-dispretuitele sloganuri din “epoca de aur”, cand societatea se vroia intr-un fel anume, iar educatia sau stiinta erau neaparat “pentru toti”. Nici nu putea fi aleasa o exprimare mai “buna » pentru a numi tema acestui al 11-lea Sommet al Francofoniei, tinand cont ca el se va desfasura in “bijuteria” fostului dictator care nu a mai apucat sa-i vada inaugurarea: Casa Poporului. O multumire va avea si Ceausescu, de acolo de unde e, si anume ca multi dintre vechii lui “pretini” din lumea africana vor fi prezenti in salile de la Palatul Parlamentului si ii vor pomeni numele, cel mai sigur in soapta, atunci cand se vor plimba pe sub boltele impunatoare ale Palatului.
Trei spitale de urgenta
Sute de mii de lei (noi) s-au cheltuit pentru a asigura o retea spitaliceasca functionala in cazuri de urgenta. Elias, Floreasca si Universitar sunt cele trei spitale desemnate sa asigure interventiile necesare, in caz ca vreunul dintre participantii la Sommet va suferi un accident sau va avea probleme de sanatate. Partea buna este ca spitalele vor fi acum dotate cu aparatura si instalatii moderne, ce vor ramane in inventarul lor si de care vor profita si romanii dupa inchiderea Sommet-ului.
Mii de romani mobilizati
O alta veste buna este aceea ca multi romani si-au gasit o slujba, chiar daca temporara, cu prilejul acestor evenimente. De la soferi, ospatari, ghizi sau cameriste si pana la o intreaga armata de agenti de paza si securitate, precum si personal tehnic si de protcol, 20 de mii de romani vor asigura buna desfasurare a evenimentelor. Numai Jandarmeria romana participa cu 3.000 de oameni. Functionarea Centrului de presa de la Pala tul Parlamentului va fi asigurata de 500 de persoane.
Zile libere pentru bucuresteni?
Una dintre cele mai mari bucurii pe care le-ar putea avea bucurestenii cu prilejul Sommet-ului Francofoniei este aceea ca sunt sanse mari ca Guvernul Romaniei sa declare 3 zile libere, intre 27 si 29 septembrie, pentru toti locuitorii Capitalei. Cel putin aceasta este propunerea organizatorilor, ca solutie la blocajul care va paraliza practic circulatia in centrul orasului. Arii intregi din centrul Capitalei vor fi complet inchise traficului auto, iar in anumite zone rezidentiale accesul se va face pe baza de legitimatie, chiar si pentru cei care locuiesc acolo.
Daca Guvernul va lua aceasta decizie, atunci bucurestenii vor putea profita din plin de numeroasele evenimente artistice si culturale programate in aceasta perioada. Printre acestea amintim spectacolul Romanian Golden Team, un show prezentat de zece dintre cei mai buni gimnasti si gimnaste ale Romaniei, spectacol care va fi prezentat si in Canada, la Montréal, Ottawa si Québec, in prima parte a lunii noiembrie, in organizarea companiei montrealeze Crissaro. Dintre evenimentele culturale, sa notam concertele Debussy, Ravel, Enescu, spectacolul de poezie francofona dedicat personalitatii lui Leopold Senghor, spectacolul de teatru “Burghezul gentilom” de Molière (la Teatrul National), precum si premiera operei “Carmen” de Bizet (la Opera Romana).
Pe scurt, noua ce ne iese?
Bun, intelegem: limba franceza, francofonie, politicieni, spectacole etc, etc. Dar noua, romanilor, ce ne iese exact la toata treaba asta? Pe langa o infrastructura moderna care va ramane, cel putin in anumite locuri din Capitala, dupa Sommet, pe langa dotarea mai buna a unor spitale romanesti, ar mai fi vizibilitatea extraordinara, cel putin in lumea francofona, pe care ne-o da acest eveniment. Si mai exista un beneficiu cu bataie lunga: sediul Universitatii Francofone pentru Europa Centrala si de Est ar putea sa fie in Romania. Proiectul a fost propus de autoritatile romane; tinand cont de faptul ca, in urmatorii doi ani, Romania va detine presedintia Organizatiei Internationale a Francofoniei, sunt sanse mari ca el sa se si realizeze.
Din patru romani, unul vorbeste franceza
Nu, nu e vorba de romanii care traiesc la Montréal. Statisticile oficiale spun ca 25% din populatia Romaniei vorbeste limba franceza. Cifra pare exagerata, mai ales ca vreo 40% din populatia Romaniei traieste la tara, unde ma indoiesc ca – in afara de profesorii de limba franceza si de cei ce s-au intors de la lucru din Franta – veti gasi prea multa lume care sa vorbeasca limba lui Voltaire pe intelesul urmasilor lui. Oricum, ceea ce e sigur este ca romana se aseamana cu limba franceza si ca multi romani, comparativ cu alte popoare care au alta limba oficiala decat franceza, chiar vorbesc limba franceza.
Traditia invatarii francezei are radacini vechi la noi: franceza era limba preferata a aristrocatiei romanesti inca din secolul al XVIII-lea, iar in 1830 se infiinta la Bucuresti prima scoala in limba franceza. Intreaga generatie a revolutionarilor romani de la 1848 isi facuse studiile la Paris. In 1919, se infiinta in Romania Misiunea Universitara Franceza, care avea drept scop predarea limbii franceze si infiintarea de biblioteci. Toate acestea au facut ca astazi Romania sa fie considerata cea mai francofona tara dintre cele unde franceza nu este limba oficiala.
In intreaga lume, exista aproximativ 175 de milioane de vorbitori de franceza, ceea ce claseaza limba pe locul al noualea in lume ca numar de vorbitori, cu 3,2% din intreaga populatie a planetei.