Ne-am adunat la biserica Sf. Nicolae, în ziua de duminica, 27 august acest an, dupa oficiul Sfintei Liturghii, noi toti împreuna cu parintele paroh Cezar si cu enoriasii, în jurul unui oaspete, profesorul Emil Jurca, istoric, vice-presedinte al Societatii Culturale Avram Iancu din România, venit din Ardeal, din Alba-Iulia, cetatea unirii tuturor românilor. El ne-a adus vesti din tara noastra de origine si cuvântul sau a deschis pagini din istoria românilor din Transilvania.
Si atunci ne-au podidit amintirile mai vechi ale istoriei României.
Istorie, istorie! Povestea este foarte lunga si se pierde în negura vremurilor îndepartate. Scriitorii antici, vechii greci, începând chiar cu Herodot, parintele istoriei, iar mai târziu Strabo si multi altii, ne-au lasat frumoase stiri despre stramosii nostri, locuitori ai vechii Dacii. Printre alte stiri de acum doua mii de ani, ei ne-au transmis prin cartile lor, cum ca Dacii, o data pe an, aveau o sarbatoare în care preotii si poporul urcau sus, pe muntele Cogaionon, munte în care erau pesteri si unde oficiau traditionale slujbe pentru zeul de atunci.
Sa fie oare muntele Cogaionon acelasi cu muntele Gaina, din masivul Apusenilor cei plini de pesteri, unde, prin traditie straveche, locuitorii din Tara Motilor se urca si astazi, o data pe an, vara, la vestitul târg de Sf. Ilie? Sa fie oare muntele Cogaionon chiar muntele Gaina? S-au scris multe despre asta, dar cine mai poate descurca astazi istoria veche de mii de ani!
Mai bine sa venim la zilele noastre, la istoria românilor din acel anume colt al tarii, care este Tara Motilor, si sa-l ascultam pe venerabilului profesor Emil Jurca, un barbat micut, cu parul alb, sfatos si cu glasul potolit, modelând accentul de ardelean, ca-ti mergea la suflet de mai mare dragul. El cunoaste multe si a stiut sa ne povesteasca ce si cum a fost istoria noastra, nu cea de pe vremea lui Herodot, ci asta mai de curând, de pe vremea lui Horia si de pe vremea Craisorului muntilor, care a fost mult iubitul nostru erou Avram Iancu, cel din Vidra de Sus. Pe vremea aceea românii aveau mult de îndurat si chinul poporului plânge si astazi în doine si în icoane pe sticla, în biserici de lemn si în tesaturi vechi.
Asa s-a întâmplat ca prof. Emil Jurca ne-a povestit întâmplari vechi si noi din Tara de Piatra, acele tinuturi pietroase din Muntii Apuseni, cei plini de aur. Si astfel am aflat în ziua aceea, adunati cu totii în jurul oaspetelui din Ardeal, cum a fost, ce au simtit si ce au facut, în trecut, mosii si stramosii nostri. Ne-a povestit faptele lui Avram Iancu si ce amintire a lasat el în Tara Motilor. Iar sufletele noastre s-au umplut de caldura dorului si a frumoaselor cuvinte ale profesorului Emil Jurca. Si a fost tare frumos !
Ne-a vorbit deasemenea despre faptele oamenilor de bine de astazi, care au de înfruntat greutati si necazuri, pe care noi, cei de aici, din imigratia canadiana, cu greu ni le putem închipui. Oaspetele din Ardeal ne-a vorbit cu caldura despre activitatea societatii al carui vice-presedinte este. Catre sfârsitul cuvântului sau, profesorul Emil Jurca ne-a înveselit cu câteva snoave si legende din Tara Motilor, spuse cu acel farmec adus din batrâni, din satul românesc.
La sfârsit, auzindu-l pe domnul Emil Jurca, cum ca în România oamenii de bine se straduiesc astazi sa puna în valoare folclorul si traditiile vechi românesti, ne-am hotarât si noi, cei din Montréal, sa nu uitam ce-am auzit, ci sa continuam cu fapte si actiuni de cultura, în cadrul grupului Avram Iancu din acest oras, attiuni precum a fost, cea de curând, din ziua de Sâmbata 22 Iulie 2006, când ne-am întâlnit tot cu profesorul Emil Jurca, dar de data aceea la Câmpul românesc de la Val-David, ca invitati ai doctorului Ion Taranu la sarbatoarea care s-a numit “Ca la Târg pe Muntele Gaina”. Atunci, la Val-David, a fost lume foarte multa. Au fost printre noi si oaspeti de seama, au venit Excelenta Sa Doamna Elena Sava Stefoi, Ambasadoare a României în Canada, precum si Domnul Bucur Bogdan Ion, Consul general al României la Montréal. Au fost si oaspeti de seama din Québec, precum Excelenta Sa Domnul Gilles Duguay, fostul ambasador al Canadei în România, care a venit cu doamna sa si multi altii. La sfârsitul sarbatorii, Doamna Ambasadoare a României a felicitat grupul de organizatori de atunci. Toata lumea de acolo a remarcat frumoasele rezultate ale muncii grupului Avram Iancu din Montréal, si mai cu seama activitatea doamnei Ileana Mester, cea care de la început pusese la cale sarbatoarea si care lucrase cu multa osârdie pentru înfaptuirea ei. Si pentru ca întâlnirea a fost atât de reusita si mai mult decât bine apreciata, cea mai mare parte din banii strânsi la tombola organizata cu acea ocazie, au fost trimisi Societii culturale “Avram Iancu” din România, cu scopul nobil ca sa sprijine actiunile culturale în tara noastra cea dintâi.
Dar uite ca m-am luat cu vorba si cu scrisul si m-am departat de întâlnirea din 27 august, de la biserica Sf. Nicolae. Tot atunci, si tot acolo, ne-a spus câteva cuvinte si dl Claudiu Matase, venit în vizita la Montréal din U.S.A., din Florida unde locuieste si unde are functia de Consul al României în orasul sau de resedinta. El ne-a vorbit despre imigratia româna din mai multe tari din lume, pe care le-a vizitat în Europa si în America. Cuvintele sale ne-au îndurerat, aflând ca multi români, urmând raul nostru exemplu, au parasit tara noastra cea dintâi, atrasi de o viata mai buna si mai îmbelsugata, de parca belsugul poate înlocui dorul, multumirea sufleteasca si dragostea pentru locurile natale.
Am multumit parintelui Cezar, am multumit calduros domnului Claudiu Matase pentru osteneala. Am multumit profesorului Emil Jurca, pentru cuvintele sale, care au rascolit în noi nostalgii, precum sunetul buciumelor pe vaile si crestele Muntilor Apuseni. Intr-adevar, cuvintele sale au îmbarbatat pe cei care lucreaza în continuare în grupul “Avram Iancu” din Montréal, pentru alte si tot atât de frumoase actiuni, în viitor.
Prof. Dr. Paul Dancescu
