Clubul de miercuri

La initiativa Asociatiei femeilor Romane din Canada, ARCOLA, a preotului Cezar Vasiliu si a Asociatiei Culturale Romane din Montréal, in 11 octombrie s-au inaugurat un club pentru persoanele varstnice si o biblioteca, in incaperea modesta aflata la subsolul Bisericii Sf. Nicolae. Aici ar fi nevoie de trei corpuri de biblioteca. Exista carti – ele au fost donate de regretata doamna Daniela Mitescu si de domnul Basile Gliga -, dar nu exista inca dulapuri pentru ele. Biblioteca bisericii Sfantul Nicolae va cuprinde si o colectie a ziarelor romanesti, precum si opere ale scriitorilor romani din diaspora. Pentru cei care simt nevoia sa citeasca o carte in limba materna, biblioteca va fi deschisa duminica, intre orele 12 – 14.
Pentru persoanele varstnice, care trebuie sa infrunte zi de zi singuratatea sau sentimentul de izolare, ziua de miercuri ar putea deveni una speciala. Ele pot veni la biserica Sf Nicolae, in spatiul semiamenajat pentru aceste intalniri, sa bea un ceai si sa stea de vorba. Spun “semiamenajat” pentru ca incaperea destinata acestor intruniri este saracacioasa: in afara de cateva mese si scaune, nu dispune de nimic altceva. Ar prinde bine un televizor color, o pictura, niste plante, ceva care sa incalzeasca atmosfera. Si cred ca fiecare dintre noi am putea face un mic gest in amintirea bunicilor sau a parintilor nostri.
Prima zi de miercuri a lunii va fi organizata sub egida Asociatiei Scriitorilor. Alexandru Cetateanu, prezent la inaugurare, a declarat ca va invita scriitori si va organiza cenacluri literare. Doctorul Paul Dancescu, presedintele Asociatiei Culturale Romane din Montréal, a promis ca va pune la dispozitia doritorilor reviste si ziare romanesti.
Cele aproximativ 15 persoane care s-au hotarat sa infrunte ploaia si frigul pentru a participa la intrunire au confirmat, prin prezenta lor, necesitatea unui astfel de demers. Doamna Elena Neacsu si-a exprimat “durerea de a-i vedea in continuare dezbinati pe romani.” Sa raspandesti cartea mi se pare aproape religios, a mai spus dansa, sperand ca “de aici sa fie inceputul unei culturi.” Adica tinerii si copiii sa afle ce tara si ce cultura minunate au lasat parintii lor. Preotul Cezar Vasiliu a subliniat ca cinstirea celor varstnici este atat o datorie morala cat si una biblica. Si sa nu uitam ca, la romani, parintii si bunicii au murit mereu la casele lor si nu in azile de batrani.