Daca, pentru parintii romani, Halloween-ul ramane o sarbatoare cel putin bizara (bunaoara, se intreba mama unui baietel, cum poate sa-ti placa sa fii speriat de tot ce te inconjoara?), pentru copii lucrurile stau cu totul altfel. Cum era de asteptat, cei mici s-au adaptat primii si si-au insusit cu draga inima aceasta traditie autumnala a tarii de adoptie. Fiindca, spun ei, ce poate fi mai frumos decat sa umbli deghizat pe strada si sa primesti bomboane? (In acest an, la mare moda sunt vrajitoarele si vrajitorii, urmare a filmelor de succes despre ispravile lui Harry Potter si ale prietenilor sai). La fel pentru adolescenti, care profita de ocazie pentru a face glume si a se distra de minune. Dar haideti mai bine sa vedem ce planuri au romanasii pentru acest Halloween.
“Eu, de Halloween, o sa fiu ca Spiderman. E acelasi costum de anul trecut, fiindca mama a zis ca nu mai da banii pe altul. Asa ca mi-am facut la scoala o masca din hartie si frunze si o sa fiu altfel. Imi place cel mai mult la scoala, cand facem concursul celui mai interesant costum si imi place si cum se imbraca profesorii. E foarte nostim. Seara, merg cu parintii si bat la usile unde se afla cate un dovleac luminat. In fiecare an vin cu sacul plin de bomboane, pe care nu am insa voie sa le mananc, fiindca mama zice ca poate sunt vechi.” (Tudor – 7 ani)
“La scoala mancam bomboane, multa ciocolata si avem voie sa venim deghizati. Cel mai mult imi place sa merg cu mama, seara, si sa bat la usile oamenilor, fiindca vad lucruri deosebite, pe langa ca primesc bomboane. O data am fost intr-o casa unde mamei mele i-a fost teama sa intre, dar eu am intrat. Cei de acolo aveau masti infricosatoare si era si o muzica de frica. De-abia astept sa trec iar pe la ei. O sa ma deghizez in vrajitoare, iar pentru bomboane mi-am luat chiar un saculet special, fiindca sper sa primesc multe, multe…” (Catalina – 9 ani)
“Eu o sa fiu vrajitoare. As fi vrut sa fiu spiridus, insa nu stiu exact cum arata un spiridus, asa ca e bine si vrajitoare. Am un costum stralucitor si pantofi cu varfuri intoarse. Am si o pelerina alba, fiindca eu sunt o vrajitoare buna, nu din aceea batrana si urata! Daca sunt draguta, cred ca voi primi mai multe bomboane.” (Maria – 7 ani)
“Eu sunt o printesa. Mi-am ales un costum roz, cu o coronita stralucitoare. Cand ma imbrac asa, ma simt ca intr-o poveste. Imi sta bine, vad ca lumea ma admira. Imi place de Halloween si fiindca toti sunt simpatici si-mi dau dulciuri.” (Andreea – 6 ani)
“Eu sunt un vrajitor si, daca vreau, o sa rastorn lumea cu capul in jos. Chiar daca nu o fac in realitate, pot sa imi imaginez cum ar fi sa fie toti cu picioarele in aer… Dovlecii aia nu prea imi spun mare lucru: numai copiii mici se pot speria de ei! Bomboanele, hm, depinde. Daca sunt de ciocolata, nu zic nu.” (Sergiu – 12 ani)
“Pentru mine e prima oara cand fac un Halloween aici, in Canada; vad ca sunt mari pregatiri. Nu cred ca o sa ma costumez, dar o sa-mi iau o masca la scoala. Apoi o sa ne intalnim mai multi si o sa mergem la colindat, asa cum faceam de Craciun, in tara. Imi place faptul ca aici oamenii nu sunt jenati sa fie in mintea copiilor.”
(Miron –
15 ani)
“Wow, de-abia astept Halloween! Cand eram mica, mergeam sa iau bomboane de la casele cu dovleac. Parintilor mei le place sa vada cum si-au decorat oamenii casele, dar ei nu o fac niciodata si nu inteleg de ce. Anul asta, eu si prietenii mei o sa mergem la Ronde. Este super, e plin de personaje din filmele de groaza, toti se distreaza. Efectiv, in spatele mastii poti sa faci o groaza de chestii, fiindca nu mai esti tu. ” (Cristina – 16 ani)
Grupaj realizat de Anda Cismasiu
