Lascona Christiani

Nu se mai stie daca locul indicat din elicopterul prezidential de catre Ceausescu ar fi fost destinat unei centrale electrice sau unui combinat chimic. Cert este ca, in urma “indicatiilor”, in 1986 ar fi demarat lucrarile fundatiei, daca geologul Cristian Lascu, speolog pasionat, n-ar fi semnalat prezenta unui gol subteran, o galerie intersectata de forajul de rutina.
Lucrarile au fost oprite, dar Lascu a continuat explorarea pesterii, incercand sa gaseasca un sistem de galerii care ar fi unit-o cu pestera de la Limanu, aflata in apropiere. Lui Cristian Lascu i s-a alaturat biologul Serban Sarbu si, impreuna, au reusit folosind echipament de scufundare autonom sa strabata o galerie inundata. In acea galerie Serban a colectat cateva vietuitoare, insecte mici depigmentate. Specialisti biospeologi de la institutul Emil Racovita au constatat ca speciile aduse din pestera Movile sunt unice. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca au in fata fosile vii, vietuitoare izolate in subteran in urma cu milioane de ani. In acest timp, climatul exterior s-a modificat din tropical in temperat. Izolate in aceasta capsula a timpului insectele si-au pierdut culoarea, iar in lipsa vazului si-au ascutit simtul tactil si olfactiv.
Modul in care organismele s-au dezvoltat este total diferit de cel al vietuitoarelor asemanatoare din alte pesteri. Aici apa este foarte bogata in hidrogen sulfurat, iar atmosfera contine mult dioxid de carbon si metan; oxigen – numai 7%, deci este irespirabila pentru un organism uman.
In lipsa fotosintezei organismele se hranesc prin chemosinteza bacteriilor. Printre speciile unice in pestera Movile s-au identificat un miriapod, doi pseudoscorpioni, patru paianjeni, un centripod de aproape 5 centimetri. Tot aici a fost gasit un paianjen a carui singura ruda apropiata se afla in Insulele Canare – in total 25 de specii noi.
Publicarea unui articol despre vietuitoarele din pestera dobrogeana in prestigioasa revista Science a trezit interesul comunitatii stiintifice si al presei din lumea intreaga. Bazandu-se pe cercetarile facute la Movile, Radu Popa, biolog la Institutul de speologie Emil Racovita, emite o noua ipoteza privind aparitia vietii pe pamant si posibilitatea dezvoltarii vietii pe alte planete.
In 1996, specialisti de la NASA viziteaza Romania si invita specialisti romani sa lucreze in Statele Unite. Asa se face ca Radu Popa incepe o colaborare cu cercetatorii americani. Dupa ce a lucrat in Pasadena, in 2001 a fost chemat la celebrul “Jet Propulsion Laboratory”, iar de anul trecut preda microbiologie si un curs (unic in lume) de Xenobiologie la Portland State University.
Xenobiologia, stiinta ale carei baze au fost puse in 2002 de catre cercetatori de la NASA, studiaza sistemele dinamice complexe. “Viata inseamna manipulare de energie”, precizeaza Radu Popa. Cercetatorul a vizitat România in aceasta vara. Serban Sarbu se afla si el in Statele Unite.
L-am cautat pe Cristian Lascu (de mai multi ani redactor sef al revistei National Geographic-Romania, in continuare speolog pasionat) pentru a afla daca cercetarile continua in pestera sau in laborator, daca entuziasmul lumii stiiintifice si al autoritatilor din România a ramas acelasi. Nu l-am gasit: este undeva in Tunisia pentru a realiza un film documentar si fotografii, probabil tot intr-o pestera.
Am amânat interviul pentru un viitor numar, cand Cristi Lascu se va intoarce la Bucuresti. Paianjenul Lascona Christiani (botezat astfel dupa numele descoperitorului), asteapta, in intunericul sulfuros al grotei de lânga Mangalia, alaturi de celelalte noi specii, intoarcerea “nasului” si a altor cercetatori, ratacitori prin lume…