Avem doua Romanii. Cum procedam?

Inseamna intrarea in Uniunea Europeana si o crestere implicita a nivelului de trai al romanilor? Este, probabil, cea mai delicata intrebare, de care autoritatile de la Bucuresti incearca sa scape vorbind despre boom-ul economiei nationale, despre cresterea economica fara precedent. Este mai usor sa anunti cifre macroeconomice, indicatori complicati, decat sa recunosti sincer ca puterea de cumparare a romanilor se va prabusi in primii ani de aderare si va fi departe de cea a vest-europenilor inca un deceniu de aici inainte.
Guvernul se lauda cu cresterea salariului minim si mediu pe economie, dar aceasta este putin relevanta. Nu conteaza cat este salariul nominal, ci conteaza numai cel real, adica mai precis cat poti cumpara cu acei bani. Cat timp preturile din Romania se aliniaza din mers la cele europene este limpede pentru toata lumea ca puterea de cumparare scade, chiar daca salariile cresc usor in termeni nominali.
Intr-un studiu lansat de Eurostat, Institutul de Statistica al Uniunii Europene, se arata ca regiunea care include capitala Marii Britanii are cel mai ridicat produs intern brut pe cap de locuitor, in timp ce regiunea de Nord-Est a Romaniei este cea mai saraca din Uniune, respectiv de 12 ori mai saraca. PIB-ul pe cap de locuitor este un indicator relevant, care indica intr-o anumita masura si nivelul de trai.
Nici la nivelul intregii tari cifrele nu arata o viata prea prospera pentru romani. Cu 260 de euro salariu mediu, romanii se afla in coada clasamentului, doar inaintea Bulgariei. Spre exemplu, un leton castiga 350 de euro, un ungur 500 de euro, un sloven 1000, un spaniol 1350, ca sa nu vorbim despre un suedez de rand care primeste in fiecare luna un cec de 2600 de euro.
Romania se mai confrunta cu o problema care nu existat in niciunul dintre statele europene. Discrepanta uriasa intre nivelul de trai al bucuresteanului si cel al suceveanului. Strainii care viziteaza Capitala raman uimiti sa observe ca restaurantele de lux sunt pline, masini scumpe mai multe decat in alte orase europene, altfel zis se intreaba de ce zic unii ca Romania este o tara saraca. Putini au curiozitatea sa ajunga in Moldova, unde ar descoperi o cu totul alta Romanie.
Acum cativa ani am facut un drum spre Moldova. In Barlad am fost curios sa intru in magazinul Universal, cel mai mare din oras. La raionul de pantofi nicio pereche nu era mai scumpa de 250.000 de lei vechi, in timp ce la Bucuresti pantofi de o calitate atat de slaba nici nu existau.
Diminuarea diferentelor intre regiuni nu se poate face decat cu investitii straine. Pentru a atrage capital in Moldova este nevoie sa oferi investitorilor mai multe facilitati, pe care Guvernul roman trebuie sa le inventeze si sa le propuna Uniunii Europene. Lucru foarte dificil de facut in conditiile in care libertatea de miscare a Executivului de la Bucuresti este restransa de legile europene. Facilitatile fiscale diferentiate pe regiuni trebuiau facute mai demult. Din pacate, de pe bulevardul Magheru din Capitala, Moldova parea o regiune prea indepartata ca sa-si bata capul cineva cu ea. Lasati de izbeliste, multi locuitori din Moldova vor percepe intrarea in Uniunea Europeana doar prin dezavantajele ei: nu mai poti sa-ti tai porcul cum vrei, adio tuica sau branza vandute la piata.
Eurostat constata ca, in ritmul de dezvoltare al Bucurestiului, acesta ar putea depasi media europeana in urmatorii 10 ani. Dar ce facem cu regiunea Moldovei? Am intrat in Uniunea Europeana cu doua Romanii una bogata, iar alta saraca. Este o problema serioasa, daca nu chiar dramatica.

- Publicitate -